Ce conține aerul și cât de nocive sunt polenurile, sporii, fibrele, microparticulele din el? De ce sunt tot mai mulți alergici? Care sunt cele mai noi metode de imunoterapie? Intervin autoritățile pe terenurile cu ambrozie?
Înainte de a ne gândi cât de sănătoasă este apa și mâncarea consumate ar trebui să ne întrebăm și
CE CONȚINE AERUL pe care îl inspirăm
Subiectul a fost dezbătut pe larg în emisiunea din 9 septembrie 2024, prima din seria dezbaterilor din grila de programe 2024-2025. S-a încercat să se răspundă unei game mai largi de întrebări:
Ce conține aerul din Timișoara și împrejurimi? Cât de nocive sunt polenurile, sporii, fibrele, microparticulele semnalate de aplicația Alergotel? Intervin autoritățile pe terenurile pe care e semnalată ambrozia, atunci când proprietarii nu o distrug ? Sunt acum legea anti ambrozie și normele de aplicare , suficient de bune, astfel încât autoritățile să ne scape de ambrozie? Unde mai sunt probleme?
Ce măsoară aplicația AlergoTel?
Putem vedea acum în aplicația ”AlergoTel” în ce măsură se află în aerul respirat peste 25 de particule, incluzând polenuri, ciuperci, mucegaiuri și particule inerte – plastice, cauciuc, sau praf. Detalii ne-a oferit chiar Cătălin Chițu, cel care a instalat senzorii și gestionează platforma informatică de prelucrare a datelor
Cătălin Chițu: Aerul ăsta e ca un cocktail care în fiecare lună diferă. Particule mici, mari, chimice, ne-chimice, biologice, inerte. Toate sunt într-o poveste care îți dă de fapt starea ta de sănătate. Diferența ca tehnologie, este că noi suntem foarte preciși în măsurare. Se măsoară exact cum se măsoară clasic polenul. Adică este o bandă specială care se trece aerul prin ea. Particulele se lipesc de această bandă și după aceea într-un mediu spectral vine un microscop care face pozele și citește cu prima tehnologie de inteligență artificială, fiecare particulă. Modelul se antrenează de la lună la lună cu noile particule și noi dăm o stare exact, clară ce tip de particule, ce cantitate, cât e. În fiecare oră se iau măsurătorile respective. Întotdeauna în măsurătorile astea există alte particule.
Aceste ALTE particule pot fi la rândul lor separate și analizate, așadar numărul particulelor despre care putem avea date se poate extinde. Deocamdată datele sunt disponibile pentru nordul și sudul Timișoarei, dar și pentru două localități din apropiere, Dumbrăvița și Dudeștii Noi.
Sistemul se poate, evident, extinde în orice localitate din țară, dacă există interes și, bineînțeles bani, pentru că , în parte, a demarat fără a fi susținut de comunități sau cu fonduri europene.
Cătălin Chițu: Nu am reușit să continuăm. Proiectul ăsta a fost făcut în regim pro bono, cu
Speranțe există, a adăugat Florin Imbrea, decanul Facultății de Agricultură de la Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” .
Sperăm să găsim o sursă de finanțare locală sau la nivel european pentru a putea continua și a putea dezvolta și a completa informațiile din această platformă.
Comparații cu alte țări
Sistemul de măsurare este prezent și în alte țări, permițând astfel comparații între valorile măsurate acolo și valorile de la noi, toate raportate la standardele mondiale. De aceea, la unele particule veți vedea că scrie în aplicație, în dreptul valorii, ”foarte mare”.
Cu precizări, Cătălin Chițu: Nu am reușit să continuăm. Proiectul ăsta a fost făcut în regim pro bono, cu forțele proprii.
Speranțe există, a adăugat Florin Imbrea, decanul Facultății de Agricultură de la Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” .
Sperăm să găsim o sursă de finanțare locală sau la nivel european pentru a putea continua și a putea dezvolta și a completa informațiile din această platformă.
Sistemul ăsta este instalat în Statele Unite, o rețea vastă deja, la nivel de Luxemburg, Franța și Belgia. Putem să vă zicem așa, unde e sediul central al celor care îl manufacturizează, în Luxemburg. Dacă în România avem de ordinul 400, să zicem, polen, ambrozie nu există în Luxemburg. Dar există, spre exemplu, la Metz, în Franța.
Evident, dacă vorbim de culturile agricole, unele comparații nu au sens.
Florin Imbrea, decanul Facultății de Agricultură:
Vă uitați în aplicație și o să găsiți botritis – putregaiul cenușiu, cum îl cunoaște toată lumea. E firesc, având în vedere tipul de agricultură, agricultura, pe ce suprafață să practică în Luxemburg și în România, să fie concentrația mai mare a acestor spori la noi, fiindcă putregaiul cenușiu îl regăsim și la legume, îl regăsim și la vița-de-vie, îl regăsim și la floarea soarelui, îl regăsim în foarte multe culturi care nu sunt în structura de culturi a Luxemburgului. Luxemburg -o țară mică. Ce este foarte important să înțeleagă ascultătorii dumneavoastră, să aibă un pic de răbdare, fiindcă această platformă și aceste rezultate o să fie interpretate în viitor. Noi am discutat cu partenerii, cu medicii și la ora actuală nu putem spune cu certitudine că aceste bio-particule, acești spori chiar au, produc un efect nociv cetățenilor.
Comparații cu alte țări
Sistemul de măsurare este prezent și în alte țări, permițând astfel comparații între valorile măsurate acolo și valorile de la noi, toate raportate la standardele mondiale. De aceea, la unele particule veți vedea că scrie în aplicație, în dreptul valorii, ”foarte mare”.
Cu precizări, Cătălin Chițu:
Sistemul ăsta este instalat în Statele Unite, o rețea vastă deja, la nivel de Luxemburg, Franța și Belgia. Putem să vă zicem așa, unde e sediul central al celor care îl manufacturizează, în Luxemburg. Dacă în România avem de ordinul 400, să zicem, polen, ambrozie nu există în Luxemburg. Dar există, spre exemplu, la Metz, în Franța.
Evident, dacă vorbim de culturile agricole, unele comparații nu au sens.
Florin Imbrea, decanul Facultății de Agricultură:
Vă uitați în aplicație și o să găsiți botritis – putregaiul cenușiu, cum îl cunoaște toată lumea. E firesc, având în vedere tipul de agricultură, agricultura, pe ce suprafață să practică în Luxemburg și în România, să fie concentrația mai mare a acestor spori la noi, fiindcă putregaiul cenușiu îl regăsim și la legume, îl regăsim și la vița-de-vie, îl regăsim și la floarea soarelui, îl regăsim în foarte multe culturi care nu sunt în structura de culturi a Luxemburgului. Luxemburg -o țară mică. Ce este foarte important să înțeleagă ascultătorii dumneavoastră, să aibă un pic de răbdare, fiindcă această platformă și aceste rezultate o să fie interpretate în viitor. Noi am discutat cu partenerii, cu medicii și la ora actuală nu putem spune cu certitudine că aceste bio-particule, acești spori chiar au, produc un efect nociv cetățenilor.
Prezența în cantități foarte mari în aer a unora dintre particule, de exemplu, a microparticulelor, sferelor sau fibrelor de plastic, ne poate pune pe gânduri. De aceea așteptăm cât mai repede părerile specialiștilor.
Impactul componentelor din aer asupra SĂNĂTAȚII
Luni 16 septembrie, după știrile orei 14, am continuat dezbaterea pe tema particulelor din aerul respirat, insistând pe polenuri, în primul rând cel de ambrozie, cu doamna profesor universitar doctor Carmen Bunu -Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.
S-a vorbitdespre impactul componentelor din aer asupra sănătății, de ce sunt tot mai mulți alergici și de ce trebuie informați și cei ce încă nu au alergie, cum se poate trata chiar și o femeie gravida sau una care alăptează, dar și care sunt cele mai noi metode de imunoterapie.
Fungi, particule de praf , microplastic
Aerul respirat, așa cum afirma dl. Cătălin Chițu, administratorul aplicației Alergotel, este ca un cocktail de particule într-o continuă schimbare – mici și mari, chimice, nechimice, biologice, inerte. Combinația acestora influențează de fapt starea noastră de sănătate. Dacă până acum majoritatea personelor alergice se gândeau în primul rând la polenuri, nu trebuie să neglijăm nici celelate particule, subliniază Prof Univ Dr Carmen Bunu Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.
Nu numai polenurile dau alergii, ci și fungii diverselor ciuperci, așa încât și o parte dintre acești fungi trebuie trecuți la alergene și chiar alergene cu impact extrem de serios asupra vieții, ducând la astm. Dar tot ceea ce ține de poluare, acele particule de praf, microplasticul, câteva dintre cele mai importante position paper-uri legate de bolile alergice și bolile autoimune sunt legate de implicarea acestui microplastic în aceste grave pato–geneze.
Gândiți-vă că patologia autoimună și inclusiv alergiile au crescut exponențial și din punctul meu de vedere sunt provocarea secolului 21, pentru că pur și simplu, organismul ce face? Începe să reacționeze, încercând să se apere de niște agenți care modifică structuri ale propriului corp. De aceea este auto-imunitate și în final, există și auto-alergie. Cu manifestări diverse, fie respiratorii, fie cutanate, fie digestive. Iar dacă vorbim de boli autoimune, de la boli articulare până la Alzheimer și Parkinson, au o componentă autoimună.
Deci toată afectarea aceasta a barierelor noastre, fie respiratorie, fie cutanată, fie digestivă, afectează și microbiomul, acele bacterii bune care ar trebui să ne apere, din care 80% sunt la nivel intestinal, și, culmea, învață sistemul imun să devină puternic și să ne apere de agenți patogeni, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, se poate întâmpla să te duci către o boală alergică sau către o boală autoimonă. Așa încât ce respirăm, ce mâncăm poate să ne afecteze. Ceea ce ne afectează bariera cutanată iarăși poate să ne afecteze.
Statistici. Detectare alergii în faza de sensibilizare
Statisticile nu sunt de loc îmbucurătoare, dar ceea ce ne dă speranță e faptul că se pot detecta prin teste de precizie viitoarele alergii, înainte ca ele să se manifeste.
Tot al 4-lea european este cu o alergie și se preconizează ca în viitorii ai în tot al 2-lea european să aibă o alergie. Foarte mulți pacienți mă întreabă: ”Dar de ce, dacă eu n-am fost alergic până acum, cum am devenit alergic?” În apariția acestor alergii e nevoie de acea perioadă de sensibilizare, când vin contact cu alergenul. Vii și vii și vii și până când organismul percepe această reacție ca fiind atât de speriat pentru el, încât produce suficienți anticorpi care să ducă la manifestări. Deci există o fază preclinică de sensibilizare pe care noi o putem detecta în momentul de față, pentru că avem teste alergologice de mare precizie, în care putem să vedem etapa de sensibilizare înainte de a fi relevantă clinic.
Dacă ambii părinți sunt alergici, șansa de a avea un copil alergic este între 50 și 80%.
Astfel de teste mai sunt încă disponibile gratuit la Clinica Oncogen. Dar pe termen lung șansele de a preveni afecțiunile alergice țin, mai degrabă, de imunoterapie.
Bolile alergice nu vor putea fi controlate până când nu vom avea o adevărată imunoterapie care să oprească dezvoltarea lor. Și o idee ar fi, în condițiile în care știi ce este în aer într-o anumită regiune (în cazul nostru, clar cel mai rău este ceea ce face ambrozia) este posibil să se genereze particule din alergen care să fie modificate astfel încât să nu mai facă alergie, ci să fie antigene, așa cum sunt cele din vaccinuri. Și acelea ar putea fi introduse în alimentația copiilor, care vor fi desensibilizați, pentru că vor mânca acele particule care acum sunt antigene și vor dezvolta protecție și toleranță. Primul pas s-a făcut, în sensul că se încearcă la nivel european, fiecare țară să caute care este alergenul, care de cele mai multe alergii.
Noi, ca societate, finanțăm un astfel de proiect la nivel național, în care recoltăm seruri de la 800 de persoane din România și vom face deodată, cu aceeași metodă, extrem de precisă, analiza reacțiilor alergice și vă vom putea spune care, de fapt, este cea mai mare problemă a alergiilor. Sunt cele din polenuri, din mucegaiuri, din alimente? Asta va fi ceea ce vă voi putea spune anul viitor. Până acum avem recoltate 450 de astfel de seruri, mai avem deci încă 350, dar suntem practic pe acest drum de a ști care este problema. Pentru fiecare țară s-au făcut astfel de studii și este un proiect pe care îl dezvoltăm cu Universitatea de Medicină din Viena, cu profesorul Rudolf Valenta, mentorul meu.
Finanțare insuficientă
Așadar există o notă de optimism, aflând că la Timișoara se acordă atenție inclusiv cercetării în domeniul alergiilor, dar pentru a o continua ș i pentru a dezvolta aplicația Alergotel e nevoie de bani, iar autoritățile județene și mai ales cele locale sunt încă reticente la alocarea fondurilor necesare. Timișoara e un Centru universitar puternic, care merită valorificat și autoritățile, politicieni, trebuie să înțeleagă acest lucru.
Marea mea mirare nu am găsit la primărie niciodată deschidere, deși foarte mulți și din primărie sunt alergici. Cu autoritățile locale, cu Consiliul Județean am putea să transmitem, acolo unde ei se întâlnesc, la nivelul celorlaltor consilii județene, la parlamentarii pe care îi are județul nostru. A fost până la urmă o muncă de ani în spate ca să înțeleagă fiecare departament de acolo cât de important este acest proiect.
Mă așteptam și acolo la mai mare deschidere, pentru că ce suntem noi? Suntem un județ care are o localitate importantă, Timișoara, care este un important centru universitar.
Cu ce poate contribui un centru universitar? Cu tot ce știe mai bine în fiecare domeniu! Ori, din punctul meu de vedere, eu știu cel mai bine cum trebuie gestionați pacienții alergici. Cei de la Agronomie știu cel mai bine să interpreteze ce este în aer. Aici ne pot ajuta și colegii de la UVT, pentru că și ei au un centru de cercetare a mediului. Deci noi, ca universitari, putem da orașului acestuia cea mai bună politică posibilă de control a aerului pe care-l respirăm cu toții.
În fotografie: ambrozie semnalată pe un forum facebook al localității Dumbrăvița, de lângă Timișoara (pe str. Țibleșului), la început de toamnă. Plantele de pe marginea drumului au dispărut în câteva zile, situația de acum e mult mai bună decât ceea ce semnalam cu ani în urmă.
.
Vom continua campania anti-ambrozie pe pagina dedicată, care va fi reactualizată. Odată cu aceste două dezbateri ea se transformă, iată, într-o campanie mai largă, împotriva oricăror alergeni, o campanie pentru un aer mai sănătos.
