Corul comunitar continuă cu o nouă provocare. După debutul de anul trecut, când peste 300 de timișoreni reuniți de pasiunea comună pentru muzică au urcat pe aceeași scenă în fața a peste 2.500 de spectatori și au dat glas unuei părți din Simfonia a IX-a de Ludwig Van Beethoven (Oda bucuriei – imnul Uniunii Europene), anul acesta, în 6 și 7 septembrie, vor susține două concerte în cadrul cărora vor interpreta celebra lucrare a lui Carl Orff – Carmina Burana, una dintre cele mai populare lucrări corale din secolul XX, cunoscută pentru energia sa vibrantă și forța expresivă.

„Una dintre cele mai mari bucurii e că un însemnat proiect, la care s-au acumulat multe ore de muncă oferite cu generozitate de sute de oameni îndrăgostiți de muzică, profesioniști sau amatori, să continue. A doua ediție a Corului comunitar continuă cu o provocare și mai mare față de anul trecut când, în cadrul Capitalei Europene a Culturii, ne-a adus împreună în cel mai important mesaj de pace și înfrățire – Simfonia a IX-a de Beethoven “Oda bucuriei”. Anul acesta, celebrissima Carmina Burana, o compoziție despre destin, va avea și acum rolul de a ne uni nu doar muzical, ci și ideatic. E foarte încurajatoare implicarea artiștilor lirici și instrumentiștilor Filarmonicii „Banatul” în acest proiect, garantând perpetuarea și amplificarea sa. Iar la fel ca în urmă cu un an, la concertul de debut al acestui proiect, țin neapărat să mulțumesc membrilor Corului comunitar pentru faptul că ne aduc aminte nouă, profesioniștilor, de ce facem muzică”, spune maestrul Gabriel Bebeșelea, inițiatorul proiectului.

Corul comunitar va cânta împreună cu Orchestra simfonică „Remus Georgescu” și Corul „Ion Românu” ale Filarmonicii Banatul Timișoara și Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara. Soliștii concertului sunt: soprana Aleksandra Jovanović, contratenorul Valer Sabadus și baritonul Levente Molnár. Dirijorii corurilor sunt: Maria Gyuris (Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara), Iosif Todea (Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul Timișoara), Codruța Niculescu, Lucia Manga-Gligor, Carol Budai și Lucian Onița (Corul comunitar).
Concertele vocal-simfonice extraordinare ce îl vor avea la pupitrul dirijoral pe maestrul Gabriel Bebeșelea vor avea loc în Parcul Rozelor, de la ora 20:00.
Intrarea este liberă!

*Spectatorii au posibilitatea să își rezerve locurile, accesând link-ul:
https://shorturl.at/sWU6h

Compozitor, dirijor și muzicolog, Carl Orff s-a născut la 10 iulie 1895 în München. Este cunoscut pentru muzica de teatru, însă a acordat o atenție deosebită, încă din tinerețe, educației prin muzică.

Compusă între 1935 – 1936, având ca inspirație 24 de poeme dintr-o copie a antologiei medievale „Carmina Burana”, lucrarea a avut premiera la Frankfurt pe 8 iunie 1937. S-a bucurat de un succes imediat, fiind creația care i-a adus lui Orff celebritatea.
Colecția de poeme Carmina Burana datează din jurul anilor 1230. Textele scrise în latina medievală, germana veche și franceza provensală au fost descoperite în mănăstirea benedictină Benediktbeuern din Bavaria în 1803.
Fascinat din primele momente de acest volum, Carl Orff spunea:
„Imaginea și cuvintele m-au captivat. […] mi-a venit imediat în minte o nouă lucrare, o lucrare de scenă cu refrene cântate și dansate, pur și simplu urmărind ilustrațiile și textele. Chiar în aceeași zi am schițat partitura primului refren „O Fortuna”.
Lucrarea s-a născut din dorința compozitorului de a evoca emoții primare și intense, inspirându-se din tradiția goliardică a poeziei medievale. Conținută în paginile acelei cărți, poezia, văzută prin prisma modernității, se transformă într-un amestec vibrant de dorințe, plăceri și reflecții asupra efemerității vieții, iar Orff a reușit, cu măiestrie, să transpună aceste idei în muzică.

Carl Orff a împărțit lucrarea Carmina Burana în trei părți principale:
1. „Fortuna Imperatrix Mundi” (Fortuna, Împărăteasa Lumii) – această parte începe și se încheie cu celebra „O Fortun”, o odă puternică închinată Fortunei, zeița norocului, subliniind natura schimbătoare și imprevizibilă a destinului.
2. „Primo Vere” (Primăvara) – secțiunea explorează bucuria și reînnoirea aduse de primăvară, cu imaginile naturii înfloritoare și sărbătorirea vieții.
3. „In Taberna” (În Tavernă) – este partea ce evocă atmosfera haotică și veselă dintr-o tavernă medievală, reflectând aspectele hedoniste și trecătoare ale vieții.
Lucrarea utilizează o orchestră mare, cor mixt, cor de copii și mai mulți soliști, creând o gamă largă de culori sonore și dinamici ce reușesc să îi captiveze pe toți cei care o ascultă.