5.1 C
Timișoara
miercuri 27 noiembrie 2024

Miercuri îl cinstim pe Sfântul Pantelimon, făcător de minuni și vindecător de boli

Calendarul ortodox îl pomenește, pe 27 iulie, pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. Este cel mai de seamă „doctor fără de arginți” din panteonul sfinților ortodocși, făcător de minuni și apărător de rele.

Cărțile sfinte spun despre Sfântul Pantelimon că s-ar fi născut într-o familie cu stare, din cetatea Nicodimiei. Și ar fi trăit pe vremea domniei împăratului Dioclețian. Tatăl său era păgân, în timp ce mama creștină i-a transmis credința în Dumnezeu. După moartea mamei, a intrat ucenic la unul dintre cei mai mari medici ai vremurilor, Eufrosin. De la el a deprins taina tămăduirii bolilor.

Dumnezeu i-a dat lui Pantelimon harul vindecării

Ani mai târziu, tânărul ucenic s-a apropiat de cuvântul Evangheliei. Și a primit învățătura creștină de la părintele Ermolae, cel care i-a și dăruit numele Pantelimon. În acel moment, Dumnezeu l-a înzestrat cu har de vindecător. Și-a căpătat renume, reușind să tămăduiască boli dintre cele mai grave, peste tot pe unde i-au călcat pașii. Asemenea Sfinților Cosma și Damian, Pantelimon a scăpat oamenii de suferință. A înfăptuit minuni, fără a cere nimic în schimb. Cu darul dumnezeiesc primit, a reușit să-și convertească până și tatăl păgân la creștinism. Când și tatăl lui a trecut în neființă, Pantelimon a împărțit toată averea familiei săracilor.

Răspândindu-se vestea miracolelor pe care le face Pantelimon, în numele credinței, a fost întemnițat și supus unor chinuri îngrozitoare. Dar, de fiecare dată, se vindeca. Pentru că nu a acceptat nicicum să renunțe la crezul lui, în ciuda torturilor, în anul 303, s-a poruncit să fie decapitat și aruncat la fiare. Până și călăii s-au înmuiat în fața credinței. Totuși, până la urmă, au executat ordinul împărătesc. Când i s-a tăiat capul, în loc de sânge, a curs lapte și, în același moment, a rodit bogat măslinul de care a fost legat trupul său spre a arde.

Minuni face și azi

Calendarul Ortodox 2016. Dat fiind că trupul lui Pantelimon nu a fost atins de foc, credincioșii prezenți l-au scos din cenușă și l-au îngropat creștinește. Încă din acele clipe, rămășițele sale pământești au fost păstrate cu sfințenie, drept odoare de preț. Pentru că a continuat să facă minuni și după moarte, moaștele Sfântului Pantelimon au fost împrăștiate în întreaga lume creștină, pentru a aduce alinarea suferinzilor și a ocroti credincioșii. Nenumărate sunt bisericile, azilurile, sanatoriile și spitalele care îi poartă numele. La noi în țară, părticele din moaștele sfinte se află la Catedrala Episcopală din Galați, la Catedrala Mitropolitană din Iași, iar în București, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi”, la Biserica Sfântul Stelian Lucaci, la Biserica Sfântul Dumitru din spatele Muzeului de Istorie a României, la Mânăstirea Plumbuita, la Biserica Sfântului Antonie cel Mare, la Biserica Stavropoleos, la Biserica Sfântul Alexie și, nu în ultimul rând, la Biserica Sfântul Pantelimon.

Sursa: Libertatea pentru femei

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

Citește și :