La sediul din Timișoara al Uniunii Scriitorilor a avut loc o lansare de carte care a trecut dincolo de obișnuitul unor astfel de întâlniri între literați.
Cu prilejul zilei ce omagiază femeile (și vom vedea că data nu a fost aleasă întâmplător) s-a vorbit despre un erou național, despre un războinic neînfricat, care a băgat spaima în dușmanii săi din plin Ev Mediu, cu sabia dar și cu țeapa.
După cum unii deja au intuit, este vorba despre Vlad Țepeș, personaj rămas atât de enigmatic până în zilele noastre. Deși s-au scris nenumărate cărți despre voievodul, coborâtor direct din stirpea lui Mircea cel Bătrân, încă nu se știe mai nimic despre omul Țepeș, cu trăirile sale sufletești ori cu părțile sale mai sensibile (pe care în mod sigur le-a avut).
Neobosita scriitoare timișoreană Liliana Ardelean face un tur de forță și publică un roman ce poate fi cu ușurință catalogat ca fiind (și) de dragoste.
Nimic incompatibil între un figura unui cavaler războinic și imaginea de om îndrăgostit de o domniță.
Romanul „Noaptea Îngerilor” este o foarte reușită îmbinare dintre romanul istoric cu toate datele atent „scormonite” din cronici și cărți de istorie și o frumoasă ficțiune, foarte plauzibilă, de altfel, despre o poveste de dragoste cu o mult prea frumoasă domniță.
Astfel se face un exercițiu de umanizare a figurii temutului Vlad Țepeș, care este la fel de vulnerabil în fața iubirii și a sensibilității feminine, ca orice simplu muritor.
Departe de imaginea generalizată, prin filmele hollywoodiene, ce arată un vampir însetat de sânge și de răzbunare, domnitorul valah este un bărbat sensibil care iubește, citește mult și are simțăminte frumoase față de tânăra Katarina. Totul este foarte credibil povestit și pune cititorul pe gânduri: „Da… poate așa să fi fost. De ce nu?”.
Președintele filialei timișorene a scriitorilor, profesorul Cornel Ungureanu, a deschis seria discuțiilor atrăgând atenția asupra ineditului cărții ce îmbină atât de bine realitatea istorică și ficțiunea literară.
Atât firul epic al romanului, dar mai ales conotațiile reale sau fantastice ce se întrezăresc au fost atent analizate pentru public de către poetul și criticul literar Marian Odangiu.
Ca o dovadă în plus a calității literare deosebite a cărtii, acesta a dat citire unei scrisori laudative venită de la președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, care a precizat că nu a putut lăsa din mână cartea până nu citit-o din copertă în copertă. Încântarea dânsului trebuie subliniată în condițiile în care primește zeci de cărți pe săptămână pe care abia dacă apucă să le răsfoiască în fugă, iar nu să le și citească atent (ar fi chiar imposibil).
Profesorul Claudiu Arieșanu a făcut, de asemenea, o amplă analiză a romanului de dragoste din epoca demult apusă. Ca om de televiziune, acesta a apelat la multe referințe din lumea filmului ce tratează același personaj în diferite moduri și a remarcat că mitul lui Dracula, strâns legat de personajul real Vlad, este unul din cele mai ecranizate teme în cinematografia mondială. Abundența de filme nu scade deloc valoarea romanului Lilianei Ardelean, care aduce un suflu proaspăt adăugat la vechea poveste.
De data asta Țepeș nu mai este Dracula, ci un conducător de oști, umanizat și prezentat cu toate ale sale. Iubirea este prezentă în carte în mai multe planuri. Chiar și temutul Mehmet cuceritorul Constantinopolului este portretizat ca un îndrăgostit.
Deși este un roman istoric și unul de dragoste, în același timp, nu lipsesc nici elementele împrumutate din literatura de anticipație. Vlad Țepeș călătorește în timp și este total dezamăgit despre cele văzute în secolul al XXI-lea.
Vădit emoționată de cuvintele apreciative aduse cărții autoarea Liliana Ardelean nu a putut decât să îndemne publicul să citească.
Ca dovadă a modernității, total ancorată în prezent, a unui roman de calitate despre timpuri grele, volumul poate fi citit și în varianta electronică pentru aceia, cei tineri mai ales, care stăpânesc tehnologia cu pricina.
