Deși vremea nu arăta deloc prielnică la orele dimineții de miercuri 24 ianuarie, un grup de cel puțin câteva zeci de timișoreni au ținut să ia parte la aniversare actului Unirii de acum 165 de ani. Până la final numărul participanților a mai crescut ajungând la mult peste o sută (poate chiar două sute).
Autoritățile au organizat și de data aceasta o ceremonie festivă în amintirea celor ce au considerat că cele două principate românești trebuie să-și continue drumul împreună sub o conducere comună. La acel 24 ianuarie 1859 colonelul Alexandru Ioan Cuza, ales la Iași cu nici trei săptămâni mai înainte ca domn al Moldovei, a fost susținut în unanimitate să fie și principe al Valahiei (Țării Românești).
Unirea de la 1859 a fost primul pas important realizat pe calea înfăptuirii statului național unitar român și a națiunii române în tipare moderne europene.
Programul din acest an a avut loc în Piața Unirii (așa cum este firesc după numele locului) a cuprins un serviciu religios urmat de discursuri din partea autorităților locale și județene, o paradă militară și un scurt moment artistic cu piese muzicale interpretate de fanfara armatei. De data aceasta nu a mai fost folosit acel mic scuar din fața Inspectoratului Județean de Poliție. Deși acolo se află un maiestuos bust al domnitorului Unirii locul este mult prea înghesuit pentru a permite adunarea unui număr mare de participanți.
Președintele Consiliului Județean Timiș a evocat contextul istoric în care s-a petrecut acel moment astral al românilor și importanța actului peste ani. La rândul său viceprimarul orașului, Cosmin Tabără, a insistat pe faptul că acel exemplu de gândire în perspectiva viitorului ar trebui să ne caracterizeze și în continuare.
La manifestare au mai fost prezenți și reprezentanții instituțiilor locale, județene și naționale. Pe scenă din fața Palatului Baroc au urcat, printre alții, și președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis alături de alți câțiva parlamentari. Prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, a citit mesajul trimis de premierului Marcel Ciolacu.
Cei mai încântați de aerul sărbătoresc și de stegulețele pe care puteau să le fluture au fost în mod evident cei mai mici. Pentru școlari a fost o lecție de istorie mai deosebită decât ea de la clasă.
„În urmă cu 165 de ani, pe 24 ianuarie, românii și-au unit eforturile și au pus piatra de temelie a României de astăzi, ca stat național, unitar și democratic. Și atunci, mulți s-au opus. Și din afara țării, și din interior. Pentru interesele lor, ar fi fost mai bine ca românii să nu fie uniți. 24 ianuarie, 1859 a fost doar începutul unui drum lung. Viziunea liderilor de atunci nu s-a rezumat doar la unire. A urmat un val de reforme, care a schimbat complet societatea românească și au avut ca principal scop reducerea inechităților sociale și îmbunătățirea condițiilor de trai”, a citat din mesaj Mihai Ritivoiu.
„24 ianuarie 1859 este, într-adevăr, un moment crucial din istoria identității românilor, atât ca eveniment istoric dar și ca lecție de voință populară, de maturitate politică și de solidaritate. Mica Unire a Moldovei cu Țara Românească a fost înfăptuită prin dorința românilor, care a fost auzită, înțeleasă, respectată și aplicată de politicienii acelor vremuri, în ciuda contextului dificil, la fel ca și astăzi, a intereselor divergente și a frământărilor interne și internaționale. Dar, privind retrospectiv, vedem cum timpurile s-au schimbat și cum comunitățile noastre au evoluat împreună. Ne aflăm la începutul unui an pe care îl privim cu speranță, la fel cum privim orice început. De aceea, permiteți-mi să lansez un apel general la responsabilitate și la solidaritate, la reîntoarcerea către cetățeni și al reîntoarcerea către așteptările lor de la clasa politică, la înțelepciune și respect pentru valori fundamentale”, a transmis președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica.
Unirea Principatelor Dunărene sau Române a fost momentul în care țara ce avea să devină România a început să se dezvolte cu adevărat ca un stat modern cu nimic mai prejos decât cele din ocident. A fost momentul începerii reformelor cerute încă din timpul Revoluției de la 1848.
„Multă lume vorbește despre «Mica Unire». Multă lume se referă la acea întâmplare extraordinară din istoria României ca fiind «Mica Unire». Eu nu sunt de acord în totalitate cu acest lucru, pentru că eu cred că 1859 este un an care, practic, a însemnat începutul României de azi. Începutul modernizării României prin reformele care au urmat, pentru că, pe perioada lui Cuza a început reforma agrară, a început reforma învățământului, reformarea poștei române, prima instituție a serviciilor publice. Ori lucrurile acestea sunt foarte importante pentru ceea ce a urmat. Dar mai mult decât atât, 1859 nu a fost o întâmplare în istoria României, ci a venit ca un răspuns la peste aproape 150 de ani de domnii fanariote. A urmat revoluția lui Tudor Vladimirescu, din 1821, Revoluția Pașoptiste din 1848. Ori, toate aceste lucruri au dat un imbold românilor de a se uni”, a spus viceprimarul Timișoarei, Cosmin Tabără.
Tot în cadrul evenimentului de azi au fost depuse coroane de flori la efigia domnitorului Cuza de pe clădirea hotelui „Trompetistul” unde a poposit pentru câteva zile suita principelui în anul iarna anului 1866.
După cum se obișnuiește în această zi, pretutindeni în țară, reprezentanții autorităților, alături de public, au dat mâna într-o „Hora Unirii”, în acordurile muzicii militare.
