O prevedere din proiectul Metodologiei pentru alegerea structurilor și funcțiilor de conducere din universități, ce permitea ca rectorii să rămână în funcție până la 10 ani după vârsta de pensionare, prevedere semnalată de Edupedu.ro săptămâna trecută, a fost eliminată din document, în versiunea finală publicată miercuri în Monitorul Oficial. În locul acestei prevederi nu a fost introdusă nicio limitare explicită, în condițiile în care metodologia de până acum prevedea că pot ocupa funcții de conducere persoane care nu au împlinit vârsta de pensionare.

Proiectul reia prevederile din Noua lege a învățământului superior, potrivit căreia rectorii pot avea două mandate de câte cinci ani la conducerea universităților, regulă care nu se aplică retroactiv.

Iar metodologia prevede că universitățile “elaborează și aplică propriul regulament de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere” în conformitate cu metodologia-cadru nouă, în condițiile în care multe universități au declanșat deja, după vechea metodologie, procedurile de organizare a alegerilor pentru noi rectori și noi structuri de conducere, după cum Edupedu.ro a scris aici.

Printre foarte puținele modificări aduse metodologiei, între forma pusă în consultare de minister și cea adoptată, este absența prevederii referitoare la vârsta până la care se putea candida pentru funcții de conducere.

Proiectul reia prevederile din Noua lege a învățământului superior, potrivit căreia rectorii pot avea două mandate de câte cinci ani la conducerea universităților, regulă care nu se aplică retroactiv.

Iar metodologia prevede că universitățile “elaborează și aplică propriul regulament de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere” în conformitate cu metodologia-cadru nouă, în condițiile în care multe universități au declanșat deja, după vechea metodologie, procedurile de organizare a alegerilor pentru noi rectori și noi structuri de conducere, după cum Edupedu.ro a scris aici.

Printre foarte puținele modificări aduse metodologiei, între forma pusă în consultare de minister și cea adoptată, este absența prevederii referitoare la vârsta până la care se putea candida pentru funcții de conducere.

Vechea metodologie din 2015 prevedea, la art. 17 (1): “Au dreptul de a ocupa una dintre funcțiile de conducere prevăzute la art. 9-12, 15 şi 16, prin alegeri sau concurs, după caz, persoanele care nu au împlinit vârsta de pensionare”. Funcțiile de conducere respective sunt cele de director de departament, decan, prodecan, rector, prorector, director al Consiliului pentru studii universitare de doctorat.

Această limitare dispărea în proiectul noii metodologii, atunci când a fost pus în consultare publică, prin introducerea unui răgaz de 5 ani după atingerea vârstei de pensionare, ceea ce făcea ca rectorii, de exemplu, să poată rămână în funcție până la 10 ani după vârsta de pensionare – după cum Edupedu.ro a semnalat la sfârșitul lunii august. Proiectul nu mai vorbea despre exercitarea “dreptului de a ocupa” o funcție de conducere, ci despre o limitare a “dreptului de a candida”, pentru persoanele care și-au păstrat calitatea de titular în învățământ/cercetare timp de 5 ani după împlinirea vârstei de pensionare:

Art. 4 (6): “Nu au dreptul de a candida pentru una din funcţiile de conducere prevăzute la alin (2), prin alegeri sau concurs, după caz, persoanele care au beneficiat mai mult de 5 ani de la data împlinirii vârstei de pensionare, de menținerea calității de titular în învățământ și/sau în cercetare cu de toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate.”

Acest punct (6) al articolului 4 dispare, însă, din forma finală publicată în Monitorul Oficial. Nu mai este, astfel, menționată nicio limitare explicită în privința vârstei. Se păstrează prevederea de la Art. 4 punctul (5), care, spune, generic:

“(5) Personalul care împlinește vârsta de pensionare și care beneficiază de menținerea statutului de titular beneficiază de toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate.”

Alte modificări propuse în proiectul de Metodologie

“Metodologia-cadru referitoare la procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituțiilor de învățământ superior” păstrează cele mai multe dintre procedurile valabile și până acum, dar prezintă și o serie de modificări.

Între altele, metodologia prevede, față de cea folosită până acum:

Pentru Senatul universitar apar o serie de prevederi privind componența, dar și alegerea președintelui Senatului:

“În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, instructorii au un reprezentant în senatul universitar, din cota stabilită pentru personalul didactic şi de cercetare”

“În cadrul instituţiilor de învăţământ superior ai căror salariaţi sunt organizaţi în sindicat şi acesta este reprezentativ, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele senatului universitar.”

“În cazul instituţiilor de învăţământ superior multiculturale se va asigura reprezentarea echitabilă a liniilor de studiu/secţiilor de predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul fiecărei facultăţi. În acele instituţii de învăţământ unde, la intrarea în vigoare a prezentei legi, există facultăţi pentru fiecare limbă de predare, reprezentarea acestora este egală pentru fiecare facultate.”

“Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele senatului universitar şi reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. În caz de indisponibilitate a preşedintelui senatului, regulamentele instituţiei de învăţământ superior prevăd o procedură internă de asigurare a interimatului.”

În cazul Consiliului școlii doctorale, proiectul de metodologie prevede, în plus față de metodologia de până acum:

“(3) Studenţii-doctoranzi reprezintă 25% din membrii consiliului pentru studiile universitare de doctorat şi sunt aleşi prin votul universal, direct, secret şi egal al studenţilor-doctoranzi din cadrul IOSUD.”

Apar prevederi noi privind o serie de alte posturi din cadrul universităților, precum:

Art. 21 (1) Funcția de conducere de director de filială se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției sau o persoană desemnată de către acesta. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector;

(2) Funcția de director de extensie universitară se ocupă prin concurs organizat de către rectorul instituției de învățământ superior.

Art. 23 Funcția de director al CSUD se ocupă prin concurs organizat de către rector, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.

Art. 24 (1) Postul de director general administrativ, precum și de director general adjunct administrativ se ocupă prin concurs organizat de către consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. (…)

Metodologia alegerilor din universități:

https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2023/09/Ordin-alegeri-universitare-199-2023-MO-06-09.pdf

Sursa: https://www.g4media.ro/