Teatrul Național Timișoara găzduiește lansarea unui amplu proiect de cercetare dedicat patrimoniului arhitectural pentru artele spectacolului.
Când trăiește cu adevărat clădirea unui teatru? Poate un monument istoric să mai fie în pas cu vremurile și la peste un secol de la construirea lui? De la asemenea întrebări pornește un amplu demers de cercetare întreprins, la inițiativa Forumului Cultural Austriac București, de către arhitecta româncă și specialista în monumente istorice, Loredana Stasisin. Aceasta a explorat secretele a 11 din cele câteva zeci de teatre construite la sfârșitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea, în toată Europa – între care patru aflate în România –, de către celebrul birou austriac de arhitectură condus de Ferdinand Fellner și Hermann Gottfried Helmer. Expoziția și platforma web „Teatrele realizate de Fellner & Helmer”.
Reflecții subtile asupra specificităților locale și a valorilor identitare” au fost lansate în Holul cu Coloane al Palatului Culturii (Piața Victoriei). Acest proiect a fost realizat cu sprijinul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest, a fost conceput special pentru Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii și este prezentat în contextul deschiderii HEI – House of European Institutes (un program EUNIC România). Demersul se află sub egida Ministerului austriac al Afacerilor Europene si Internaționale, cu ocazia aniversării a 50 de ani de activitate ai Departamentului pentru afaceri culturale Internaționale al acestei instituții.
La evenimentul de lansare a participat prin intermediul imaginii virtuale de pe ecran arh. Loredana Stasisin, autoarea proiectului (prezență online), Ada Hausvater, manager al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Leopold Unger, directorul Forumului Cultural Austriac București.
Invitați – Cristian Rudic, manager al Operei Naționale Române din Timișoara, Lucian Vărșăndan, manager al Teatrului German de Stat Timișoara, Balázs Attila, manager al Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara. Fiecare din ei a avut un cuvânt important de spus despre rolul culturii locale în context (central)european într-o clădire prin definiție de nivel continental.
Expoziția și platforma electronică aferentă – https://www.fellner-helmer.theater/ – deschid ușile unor edificii emblematice din Graz, Viena (Austria), Zagreb, Rijeka, Varazdin (Croația), Budapesta (Ungaria), Cluj-Napoca, Iași, Oradea și Timișoara (România), concepute de renumiții creatori de clădiri dedicate exclusiv artelor spectacolului, Ferdinand Fellner și Hermann Gottfried Helmer. Dincolo de rețeta arhitecturală modernă (chiar si azi la peste un secol distanță) si de succes, imaginată special pentru nevoile culturale ale comunităților locale, aceste piese ale unui original puzzle continental vorbesc modurile durabile de administrare a moștenirii culturale.
„Dincolo de jocul sistemic de putere dintre factorii decidenți și comunitatea locală, joc articulat prin intermediul arhitecturilor monumentale, proiectul invită la reflecție asupra unui proces istoric în care suntem cu toții implicați: cum putem noi, oamenii de astăzi, să transmitem generațiilor viitoare, într-un mod regenerativ, toată bogăția acestui patrimoniu cultural ce ne-a fost oferit de predecesorii noștri cu atâta generozitate?”, afirmă arhitecta și specialista în monumente istorice Loredana Stasisin.
Realizată în decurs de trei ani (2020-2022), această cercetare a fost condusă la Timișoara cu sprijinul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, care este și co-organizator al expoziției din acest oraș. Cercetarea a fost posibilă și cu contribuția Teatrului German de Stat Timișoara, Operei Naționale Române din Timișoara și a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara.
Punând într-o lumină cu totul originală relațiile dintre comunități și aceste monumente de arhitectură cu o existență foarte activă în orașele lor, acest demers expozițional și științific a dorit, din primul moment, să determine noile generații de public, în special, să privească diferit clădirile respective și să reflecteze la potențialul lor pentru viitor. De aceea, platforma pentru versiunea electronică a proiectului „Teatrele realizate de Fellner & Helmer. Reflecții subtile asupra specificităților locale și a valorilor identitare” a fost realizată de o echipă de studenți doctoranzi ai Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, aflată sub îndrumarea Prof. dr. Camil Mihăescu. Echipa a fost formată din: Cezara Carla Pădurean, Claudia Feti, Sânziana Gheorghe, Lucian Ciorbă.
Expoziția poate fi vizitată în Holul cu Coloane până în luna octombrie, când va pleca într-un turneu în București și în celelalte teatre din România semnate de Fellner & Helmer, iar apoi, în străinătate, prin intermediul rețelei Forumurilor Culturale Austriece.
Demersul expozițional este și unul dintre punctele de plecare ale „Repair Talk”, o discuție despre sustenabilitate în producția culturală, care s-a desfășurat în cadrul HEI – House of European Institutes, la Bastionul Theresia. Invitați: Andreea Iager Tako (Ambasada TM, Plai), Alice Sharp (Invisible Dust), Alex Herberth (KraftMade). Discuția va fi moderată de Andrei Popov, director adjunct al Forumului Cultural Austriac.
Considerați maeștrii clădirilor dedicate artelor spectacolului, austriacul Ferdinand Fellner (1847-1916) și germanul Hermann Gottfried Helmer (1849-1919) au condus unul dintre cele mai de succes birouri de arhitectură europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea. Peste 200 de edificii publice – teatre și nu numai – au fost ridicate după planurile lor pe tot continentul, multe dintre ele fiind funcționale și în prezent. În regiunea sa, România posedă cel mai mare număr de teatre construite de cei doi arhitecți, aflate la Cluj-Napoca, Iași, Oradea și Timișoara. Lor li se adaugă și Palatul de Justiție de la Suceava, realizat după planurile lui Ferdinand Fellner.
