Asigurarea unui buget sustenabil – obiectiv de importanță strategică în implementarea noii legi a salarizării bugetarilor

Sindicatul Național Finanțe Publice – SindFISC, organizație sindicală națională care reunește funcționari publici și personal contractual din cadrul Ministerului Finanțelor și instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia (Aparat propriu Ministerul Finanțelor – MF, Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc – ONJN, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor – ONPCSB,  Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF, Autoritatea Vamală Română – AVR,  Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili – DGAMC, Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice – DGRFP-uri, etc.), specializată în reprezentarea intereselor profesionale/sindicale ale acestor categorii de angajați, urmărește cu îngrijorare ultimele evoluții cu privire la procesul elaborării noii legi a salarizării bugetarilor.

Astfel:

1. Constatăm faptul că, în ultima perioadă au fost promovate acte normative ce vizează creșteri salariale pentru anumite categorii profesionale, aspect care induce în rândul membrilor noștri de sindicat stări de frustrare și de nemulțumire, cu consecințe negative asupra atingerii obiectivelor instituționale.

Semnificativă în acest sens, este situația inspectorilor din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) care se regăsesc în majoritatea discursurilor conducătorilor instituțiilor, fiind implicați profesional in activități complexe si cu grad ridicat de risc (a se vedea situația conflictuală generată la nivelul OMV Petrom), în condițiile în care de aproximativ trei ani, prin ordonanță de urgență, pentru acestia a fost eliminată funcția specifică (care prevedea printre altele recrutarea de personal numai prin concurs), in prezent fiind echivalată funcției generale. Mai mult, anterior, respectiv în anul 2016, printr-un ordin al Președintelui ANAF a fost diminuat semnificativ cuantumul sporului de suprasolicitare neuropsihică de care beneficia această categorie.

Ca urmare a demersurilor întreprinse de sindicat și a acțiunilor promovate de acesta, pentru o mare parte dintre angajați, instanțele de judecata din România au considerat că angajatorul aplică în mod nelegal ordinul de diminuare a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Astfel, s-a ajuns în situația în care inspectori antifraudă aflați în situații identice, având funcții identice și aceleași atribuții, uneori membri în aceeași echipă de control, sunt remunerați diferit (cu aproximativ 25%), situație care generează frustrări și nemulțumiri în rândul celor dezavantajați.

2. De asemenea, la nivelul DGAMC, instituție prin care se administrează primii 3000 de contribuabili din punct de vedere al importanței contribuției la bugetul statului, semnalăm faptul că, anterior apariției legii salarizării (în prezent in vigoare) și până la 31 decembrie 2022, angajații DGAMC au avut cele mai mici salarii din cadrul sistemului instituțional ANAF.

Acest lucru s-a datorat și faptului că, la acea vreme personalul DGAMC a fost omis din conținutul unui act normativ care prevedea egalizarea salariilor din cadrul unităților teritoriale la nivelul celor din centrală, aspect neremediat, deși portofoliul de contribuabili al DGAMC este reprezentat de cele mai mari firme care activează în România cu activitate complexă și care, în relația cu ANAF, respectiv cu inspectorii, beneficiază de suportul specialiștilor marilor firme de avocatură, contabilitate, fiscalitate, audit, consultanță, etc.

3. O altă nemulțumire a angajaților din Finanțe, este cea referitoare la modul defectuos de implementare a actualei legi privind salarizarea care a permis interpretări diferite ce au avut ca rezultat venituri salariale disproporționate pentru funcționari cu atribuții și responsabilități similare, aspect evidențiat de cele peste trei sute de acțiuni colective aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

Întrucât se apropie termenul asumat de către Guvern pentru elaborarea noii legi a salarizării în sectorul bugetar, am solicitat conducerii instituțiilor, în calitate de organizație sindicală reprezentativă la nivel de sector de negociere colectivă, să fim  convocați la dezbateri pe această temă, fară rezultat până  în prezent.

În viziunea organizației noastre, noua lege a salarizării în sectorul bugetar trebuie să îi poziționeze pe finanțiști într-o grilă de salarizare corespunzătoare importanței sociale a activității prestate de către aceștia, a complexității muncii, restrictiilor impuse de specificul activității în concordanță cu riscurile suplimentare asumate, performanțele individuale și colective obținute de finanțiști în colectarea veniturilor la bugetul statului, astfel încât, să se poată finanța toate activitățile desfășurate de celelalte categorii de bugetari, să poată fi implementată cu succes noua lege și să nu mai asistăm la distorsiunile generate de aplicarea neunitară a Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Aspectele cu caracter general menționate mai sus, alături de multe alte nemulțumiri privind finanțarea necorespunzătoare a activității, lipsa titularizărilor pe post pentru mai mult de jumătate din totalul funcțiilor de conducere, politica de recrutare a resursei umane care a condus la îmbătrânirea personalului majoritar (medie de varstă 53 ani), încărcarea disproporționată cu sarcini a unor funcționari care activează pe diferite segmente de activitate, au avut ca efect acutizarea stării de nemulțumire în rândul membrilor de sindicat.

Considerăm că este inadmisibil faptul că, deși încă din anul 2021 sunt cunoscute țintele din PNNR cu privire la noua lege a salarizării, până în  acest moment, cu mai puțin de două luni înainte de termenul asumat pentru emiterea actului normativ, Guvernul să nu facă public nici măcar un proiect al acestui act normativ.

Drept urmare, la nivelul conducerii sindicatului am demarat procesul de consultare a membrilor pentru inițierea unui conflict de muncă, repectiv strângere de semnături, program acțiuni de protest, etc.