La Reșița, ca în multe alte localități, s-au schimbat în urma alegerilor conducerile locale. Noul primar ales a depus miercuri jurământul în fața consiliului local. Și prima grijă a edilului Ioan Popa, la cinci ore după investire, a fost să vină la Timișoara, la o întâlnie cu Clubul Economic German Banat.
Reșița se afla într-o situație destul de complexă dar nu tocmai plăcută. De la o populație de circa 125 000 de locuitori cu două decenii în urmă, s-a ajuns la o adevarată depopulare ca în timp de război. Prin plecări s-au pierdut peste 50 000 de oameni cu putere de muncă. Majoritatea se află pe piața muncii din Austria, Italia, Germania dar pe oriunde în lume sunt împrăștiați cărășeni.
Pe timpuri economia reșițenă se sprijinea pe doi piloni importanți. Cei doi giganți ai industriei grele, UCMR și CSR, dădeau de lucru orășenilor și navetiștilor din multe comune din jur. Acum situația este mult schimbată. Cei doi coloși au căzut. Combinatul siderurgic produce cam aceeași cantitate de oțel ca pe timpuri. Dar prin tehnologizări și eficientizări s-a ajuns ca cei 12000-14000 de angajați să fie înlocuiți de circa 1000. Un potențial uriaș industrial ar avea și uzina constructoare de mașini. Cei 2000 de angajați ar putea asigura turbine de hidrocentrale pentru cele 462 de unități de producerea energiei electrice din țară. Dar unii factori de „răspundere” au preferat contracte cu firme din Elveția.
Tocmai pentru a mai îndrepta lucrurile, primarul Popa testează investitorii germani ce ar fi dispuși să pornească afaceri în parcul industrial al Reșiței. Un spațiu de 15 hectare dotat cu toată infrastructura necesară și cu personal de pază este gata să găzduiască diverse firme. Cu o singură condiție, să facă producție. Dacă este cazul, încă 32 de hectare de teren din apropiere pot fi folosite în scopuri economice pentru cine vrea să construiască de la zero.
Printre alte puncte de atragere a posibililor investitori ar putea fi universitatea locală, ce pregătește specialiștii de mâine. Iar sistmul de învățământ profesional dual, în opinia primarului, ar trebui încercat și în orașul de pe Bârzava. Una din primele măsuri ale primarului va fi însă simplificarea obținerii avizelor și documentelor necesare de la la ghișeele primăriei.
Dacă s-ar aduce înapoi măcar o parte din cele 15 000 de femei cărășene ce muncesc ca necalificate în Austria, pe lângă evidentele probleme sociale, s-ar mai îndrepta lucrurile în economia locală. Nici potențialul turistic al zonei de munți și lacuri nu este de pierdut din vedere. Toată zona adiacentă Reșiței abia așteaptă să fie descoperită de oameni cu inițiativă și dispuși să investească.
„Noi ne numim Clubul Economic Banat și de aceea este firesc să-l invităm și pe primarul Reșiței la o dezbatere, așa cum de altfel suntem în strânsă legătură cu primarii tuturor localităților importante din Banat”, spune în acest context Peter Hochmuth, președintele clubului.
