„Pentru Timişoara este o noutate. Nu am mai circulat de foarte mult timp cu vaporul pe Bega, eu având 60 de ani. Plimbarea a fost foarte frumoasă. În plus este un mod de a ţine pasul cu vremurile de azi. La fel ca în Veneţia şi în alte ţări civilizate, unde transportul pe apă este ceva comun”, declară un pasager, în urma plimbării cu vaporetto.
Timişoara are un plus de culoare. Oraş multicultural, prosper şi cu arhitectură în stil secession, acum se poate remarca şi prin primul transport în comun pe apă, cu noile vaporetto. Municipiul are în momentul actual cinci tipuri de mijloace de transport în comun: tramvaiele, troleibuzele, autobuzele, bicicletele şi vaporettele.
Pentru implementarea proiectului a fost nevoie de mai multe intervenţii. Malul Begăi a beneficiat de o reabilitare susţinută de fondurile nerambursabile în valoare de aproximativ 42 milioane de lei. Investiţiile s-au făcut pentru schimbarea branşamenteleor reţelei de apă pentru staţiile noilor ambarcaţiuni, branşamente pentru canalizare, reamenajarea falezei cu mobilier urban nou, lucrări de irigaţii, instalaţii pentru iluminat, plantarea a mii de arbuşti şi specii de flori. Reabilitarea s-a făcut încă din anul 2015.
După decenii întregi, timişorenii pot circula din nou cu vaporul pe Bega. În memoria vaporului Pelican, călătorii vor avea parte de 7 noi ambarcaţiuni. Totodată pot admira legendara navă Pelicanul, transformată şi amplasată tot pe râu, într-o veritabilă terasă. Noul şi ineditul mod de transport în comun de pe canalul Bega reuşeşte să încânte atât pasagerii timişoreni, cât şi pe cei străini aflaţi în vizită. Timişoara, mica Viena, se vrea, mai nou, şi o mică Veneţie, care a revoluţionat transportul în comun încă de la sfârşitul lunii mai. Edilul Timişoarei, Nicolae Robu a inagurat primul vaporetto, „Decebal”, chiar de ziua lui, în 28 mai.
Transportul naval în comun pune la dispoziţia cetăţenilor 7 vaporaşe, fiecare purtând un nume istoric. Decebal, Burebista şi Traian sunt primele 3 vaporetto care circulă deja pe canalul Bega. Denumirea lor a fost dată de către conducerea municipiului Timişoara cu ajutorul opiniilor cetăţenilor. Ei au avut tot dreptul să îşi facă auzită părerea. Luna iunie este dedicată plimbărilor gratuite pentru doritori, ambarcaţiunile fiind într-un exerciţiu de probă. Programul începe în fiecare zi de la ora 15.30 şi se încheie seara la ora 20.00.
Noile vaporetto aduc multe cuvinte de laudă în rândul turiştilor, dar şi critică, cu referinţe la aspectul ambarcaţiunilor. Proiectul realizat pentru transportul în comun pe Bega vizează îndeplinirea anumitor cerinţe, standarde care trebuie avute în vedere. Astfel, vaporaşele au fost concepute în funcţie de capacitatea pe care o pot suporta, în funcţie de aspectele vizate ale canalul Bega. Chiar dacă unele critici sunt cu precădere în ceea ce priveşte aspectul ambarcaţiunilor, cetăţenii, turiştii, pasagerii trebuie să aibă în vedere scopul lor. Dragi călători, luaţi la cunoştinţă că vaporetto a fost conceput strict pentru transportul în comun, nu pentru promenadă.
Şi totuşi, cheia succesului în acest proiect nu constă doar în noile ambarcaţiuni. Fiecare vapor, mai mic sau mai mare, are nevoie de un căpitan dibaci, cu abilităţi desăvârşite pentru siguranţa călătorilor. Aflaţi şi ei într-o perioadă de probă, cu exerciţii desfăşurate în fiecare zi, marinarii şi căpitanii dezvăluie secretul navigaţiei optime pe canalul Bega. Povestea şi experienţa lor începe de la Dunăre şi ajunge până în Timişoara.
Căpitanul fluvial Lucian Manea ne spune cum a ajuns să conducă noile vaporetto din Timişoara, venit tocmai de la Dunăre: „Eu sunt din Calafat, judeţul Dolj şi am fost contactat de un coleg pentru noul proiect din oraş, pentru noile vaporetto. După ce am luat legătura cu conducerea RATT am şi venit aici. Experienţa mea de marinar a început cu 15 ani în urmă. Am început ca marinar stagiar, apoi marinar, iar în cele din urmă am fost ofiţer fluvial şi acum sunt căpitan fluvial. Deocamdată nu m-am stabilit în Timişoara dar în viitorul apropiat sper să rămân aici. Îmi place oraşul. Chiar aveţi un oraş frumos! În ceea ce priveşte noile vaporetto, pentru mine a fost o noutate. Diferenţa este destul de mare faţă de vapoarele cu care am lucrat pe fluviul Dunărea. Vaporaşele de pe Bega sunt foarte maleabile şi bine structurate. Sunt foarte bine concepute pentru canalul Bega. Diferenţele dintre vaporele de la Dunăre şi cele de pe Bega constau în mai multe aspecte. Sunt diferenţe de gabarit, de capacitate, diferenţe între motoarele acestora. Sunt complet diferite. Dacă o cursă pe Bega are distanţa stabilită de 7,2 km navigabili, de la Uzina de Apă până la ieşire, o cursă pe Dunăre este mult mai amplă. Acolo depinde de distanţa pe care o parcurgi, fiind mult mai mare. Am putut să navighez şi cu 40km/h. Viteza maximă admisă pe canalul Bega este de 12km/h pe care nu o depăşim, o respectăm obligatoriu. Aici intervin şi hidrobiciclete sau persoanele care fac exerciţii cu kaiac-canoe şi trebuie să-i protejăm şi să micşorăm viteza. O cursă nu durează mai mult de o oră, în funcţie de cerinţele pe care trebuie să le îndeplinim, momentan. Bordul vaporului nu este deloc complicat, cel puţin pentru mine. Este compus din: timonă, cârmă, turometre, acceleraţia motoarelor- înainte şi înapoi, indicatorul de la cârmă, care arată în ce loc merge, tancul de combustibil, tancul de apă, de reziduri. Totodată mai avem staţia de comunicare între nave, camere de luat vederi în bord, care ne ajută foarte mult în momentul acostărilor, şi luminile de navigaţie. Noi suntem încă în probe funcţionale, precum şi membrii echipajului, personalul navigant, cât şi navele. Nu ştiu să vă spun cât mai durează perioada exerciţiului”. Meseria cere sacrificii şi iată un căpitan cu o experienţă vastă acumulată în timp, care vine de pe mealuguri îndepărtate să aibă grijă de funcţionarea noilor vaporetto şi de călători.
Un alt marinar cu ani de muncă în spate, sub îndrumarea căpitanului fluvial Lucian Manea, ne împărtăşeşte povestea lui. Al doilea căpitan fluvial, Badea Marian, a avut mai multe locuri de muncă şi vine de pe litoralul românesc, din Constanţa: „Cu brevet de timonier, îndeplinesc funcţia de căpitan. În Constanţa am terminat liceul de marină, apoi am făcut armata în cadrul marinei timp de doi ani pe o navă de război. Am continuat pe intervenţii, salvare, pe o navă de transport şi salvare la Constanţa. În 1985 am venit în Timişoara şi am lucrat pe o navă de pasageri „Pelican” tot în cadrul RATT-ului. Pe această navă am lucrat ca şef de echipaj şi ofiţer fluvial. Din păcate, în 1995 s-a desfiinţat. Trebuie să menţionez că pe mare am lucrat timp de 5 ani, iar pe Bega 10. După aceea am lucrat 14 ani la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, iar acum am revenit să conduc aceste nave de pasageri. Noile vaporetto sunt foarte reuşite din punct de vedere tehnic. Decorul se putea şi mai bine, dar asta este doar părerea mea. Chiar am rămas surprins de viteza pe care colegul meu a avut-o cursa trecută. Viteza de 12km/h este impresionantă pentru canalul Bega, mai ales că acestea sunt în probe. Noi însă nu circulăm cu viteza asta tot timpul. Noi facem curse de croazieră, nu curse de viteze. Viteza trebuie să asigure siguranţa, în funcţie de sectorul pe care navigăm. Probele durează de aproximativ o săptămână şi nu am întâmpinat nici o dificultate. Se circulă chiar foarte bine”.
În câteva săptămâni, cele trei nave aflate în exerciţiu s-au făcut cunoscute peste hotare. Un turist olandez se declară mulţumit şi încântat de iniţiativa transportului în comun pe Bega, ba mai mult, a învăţat şi graiul românesc: „Sunt în Timişoara de trei zile. Cunosc puţin limba română. Îmi place foarte mult Timişoara şi mai ales plimbarea cu vaporul. Jos pălăria pentru acest proiect din România”.
