UNITER anunță cea de-a 32-a ediție a Festivalului Național de Teatru care se va desfășura în perioada 5 – 13 noiembrie 2022 la București. Prezenta ediție este curatoriată de Mihaela Michailov împreună cu Oana Cristea Grigorescu și Călin Ciobotari.
Spectacolele, evenimentele și manifestările incluse în programul Festivalului vor fi subsumate temei FNT 2022 – Granițe fragile. Istorii fluide.
„Într-un timp al convulsiilor socio-politice, într-un timp în care apartenența la națiune și la valorile naționale se rescrie continuu din perspectiva turbulentelor istorii colective și individuale, FNT 2022 intenționează să exploreze plasări și de-plasări estetice, sociale, conceptuale, așa cum sunt ele reflectate de artele performative locale.
Mai mult decât oricând, coliziunile sociale și spirituale ale prezentului confruntă artele performative cu noi atitudini, intervenții lucide, critice și empatice. Mai necesară decât «în vremuri de pace», întrebarea despre rostul artei într-o societate polarizată și epuizată de contradicții se cere formulată sonor și integrată în actul creației.”
Principiile după care cei trei critici de teatru structurează FNT 2022 sunt subsumate formulei Reflecții asupra prezentului – oglindiri performative.
„Cum se raportează artele performative contemporane la societate? Cum îi explorează traumele, vulnerabilitățile, eșecurile, neîmplinirile, rătăcirile? Cum îi vindecă rănile și cum o ajută să obțină o conștiință de sine? E arta performativă capabilă de o altfel de oglindire, una activă, transfigurantă, transformatoare, aptă să modifice conținutul și contururile a ceea-ce-este-oglindit? Poate să devină artistul un influencer în societatea / comunitatea în care se manifestă și despre care (ne) vorbește? Ce se întâmplă cu venerabilul concept de teatralitate în această peisagistică performativă în care granițele, frontierele, teritoriile strict delimitate încetează să mai fie repere stabile? În ce măsură arta pe care o practicăm poartă cu sine / în sine un sentiment de urgență, de fluiditate neliniștitoare, de neîncetată de-structurare și re-structurare a «nordului» și «sudului» formelor consacrate de teatralitate?
Configurațiile teatrale testate își părăsesc matca, topindu-se în amestecuri poliforme, stranii, însă tentante tocmai prin impredictibilitatea lor și prin ineditele probleme estetice pe care le ridică. Spectacolul contemporan, el însuși hibrid, adresându-se unui spectator cu o conștiință a receptării ea însăși hibridă, nu poate ignora actualele setări ale lumii noastre și ale felului nostru de a fi.
Filosofiile după care ne ghidăm în această ediție a FNT ies din cadrele tradiționale ale unei așa-numite «selecții oficiale», înțeleasă multă vreme ca o etalare – nu lipsită de orgoliu – «a ceea ce are mai bun teatrul românesc în esența lui».
Opțiunile noastre sunt mai degrabă rezultatul unui survol asupra mediului teatral românesc, unul pe parcursul căruia am încercat să observăm răspunsurile date în ultimul an unor provocări precum: urgența și intensitatea unor atitudini, fragilitatea unor certitudini, interferența cu medii diferite și re-conturarea «teatralității», multidisciplinaritatea transpusă în câmp artistic, instabilitatea orizonturilor etice, înfruntarea performativă a crizelor de tot felul. Mai mult decât o selecție, intenționăm, așadar, o serie de decupaje menite a furniza diverse unghiuri de abordare artistică a ceea ce încă înțelegem, cu anumită precauție, prin termenul «realitate».
Dincolo de expunerea spectaculară, credem că rostul unui Festival Național este de a produce un context de reflecție și chestionare performativă, o mediere continuă între forme de teatralitate deja confirmate și cele experimentate prin laboratoare de creație, un spațiu al descentrărilor și revigorărilor estetice, precum și al unor dezbateri frontale pe teme acute ale prezentului. Menirea unui Festival Național nu este, deci, doar de a arăta, ci și de a afla cine suntem și, mai ales, ce putem deveni.”
