II. În baza art. 257 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Costea Mircea-Ionuț (date identificare) la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influență. În baza art. 71 din Codul penal anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. 1 din Codul penal anterior, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din Codul penal anterior. În baza art. 26 rap. la art. 254 alin. 1 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Costea Mircea Ionuț la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în forma complicității. În baza art. 71 din Codul penal anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. 2 din Codul penal anterior, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din Codul penal anterior.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal anterior, contopește pedepsele aplicate inculpatului Costea Mircea Ionuț, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 35 alin. 3 din Codul penal anterior, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din Codul penal anterior. În baza art. 71 din Codul penal anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe durata executării pedepsei principale.

III. În baza art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpata Mititelu Mihaela (date identificare) la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influență, pe care inculpata urmează să o execute în regim de detenție. În baza art. 67 alin. 1 din Codul penal, aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 din Codul penal. În baza art. 65 din Codul penal, interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală, achită pe inculpata Mititelu Mihaela sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în forma complicității, prevăzută de art. 48 alin. 1 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 ?i art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

IV. În baza art. 254 alin. 1 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Dascălu Constantin (date identificare) la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție. În baza art. 71 din Codul penal anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. 2 din Codul penal anterior, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din Codul penal anterior.

V. În baza art. 257 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Boureanu Cristian-Alexandru (date identificare) la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influență. În baza art. 71 din Codul penal anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. 1 din Codul penal anterior, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din Codul penal anterior. În baza art. 97 din Codul penal, anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului Boureanu Cristian Alexandru prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. 24005/299/2017, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală). Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului prin decizia penală antemenționată, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 și 4 rap. la art. 193 alin. 2 din Codul penal și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal pe durata de 1 an, 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 și 4 rap. la art. 206 alin. 1 din Codul penal și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal pe durata de 1 an, și sporul de 3 luni închisoare.

În baza art. 40 și art. 39 lit. b din Codul penal, contopește pedepsele aplicate inculpatului Boureanu Cristian Alexandru, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite de 9 luni închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 4 ani și 3 luni închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție. 

În baza art. 45 alin. 2 din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 din Codul penal. În baza art. 45 alin. 4 din Codul penal, scade din durata de 3 ani a pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, aplicate pe lângă pedeapsa principală rezultantă, perioada de 1 an executată în baza sentinţei penale nr. 388/20.06.2018 a Judecătoriei Sectorului 1 București, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 641/09.05.2019 a Cur?ii de Apel București – Secția a II-a penală. În baza art. 45 alin. 2 și 5 din Codul penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 72 alin. 1 teza finală din Codul penal, scade din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului Boureanu Cristian Alexandru durata reținerii și arestării preventive în dosarul nr. 24005/299/2017, de la data de 09.06.2017 şi până la data de 11.08.2017, inclusiv.

În baza art. 254 alin. 3 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumelor de 3.990.248,6 lei și 65.000 euro de la inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe. În baza art. 257 alin. 2 cu referire la art. 256 alin. 2 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat.

În baza art. 257 alin. 2 cu referire la art. 256 alin. 2 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumelor de 3.121.328,41 lei și 1.919.900 euro de la inculpatul Costea Mircea Ionuț.

În baza art. 291 alin. 2 din Codul penal, dispune confiscarea specială a sumelor de 3.083.498,71 lei și 1.050.087 euro de la inculpata Mititelu Mihaela.

În baza art. 254 alin. 3 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumei de 1.114.000 euro de la inculpatul Dascălu Constantin.

În baza art. 257 alin. 2 cu referire la art. 256 alin. 2 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumei de 2.111.799,71 euro de la inculpatul Boureanu Cristian Alexandru.

În baza art. 112 alin. 1 lit. e din Codul penal, dispune confiscarea specială a sumei de 214.874,88 euro virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la A.N.A.B.I., dispoziție ce se va comunica Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

Care sunt acuzațiile aduse de DNA

În 2019 Direcția Națională Anticorupție anunța trimiterea în judecată a inculpaților

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;
COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;
Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;
DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;
BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:
– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:
– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;
– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;
– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

În prezența apărătorului ales, inculpatul Hornegger Josef a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv:
– 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Sursa: https://www.qmagazine.ro