S-a stins din viață fotoreporterul lugojean Casian Mărgineanțu.
Iată ce au scris cei de la Redeșteptarea:
Vestea trecerii la cele veșnice a colegului nostru Casian Mărgineanțu a fost întâmpinată de toți cei care deja au aflat-o cu speranța secretă că este doar un zvon, că este o greșeală, că nu poate fi adevărat ca un om să se stingă atât de fulgerător, la doar 48 de ani! Cu doar câteva zile înainte, era așa cum îl știam, jovial, bun povestitor, afabil, profesionistul care ne asigura mereu cu prezența lui, în redacția ”Redeșteptării”. Acum, este doar o amintire.
Redacția ”Redeșteptarea” nu va mai fi niciodată la fel. Vom privi cu alți ochi spre biroul unde se îngrămădeau aparatele lui foto, teleobiectivele, blițurile, așteptând mereu replica aceea care destindea atmosfera, la închidere de ediție.
L-am iubit, puteai discuta orice cu el, de la pasiunea pentru vânătoare la lumea satului bănățean, mereu avea ceva interesant de spus, dar fără emfază, era gata să ajute, era și un bucătar desăvârșit… Doza de șoc pe care am primit-o cu toții depășește cu mult ceea ce ne puteam imagina.
De azi înainte, fotoreporterul ”Redeșteptării” nu mai e! Cum poți să te împaci cu așa ceva?
Deși foarte cunoscut în oraș, Casian, ”Casi” pentru prieteni, a dat dovadă de o remarcabilă modestie. Nu a făcut caz de anii îndelungați pe care i-a petrecut în presă, începând cu cei mai grei, de după ’90, mereu în miezul evenimentelor la cotidianul ”Timișoara”, apoi la ”Redeșteptarea”.
Nu a făcut caz despre remarcabila sa carieră nu numai ca fotograf de presă, ci și de artă. O vom aminti, pe scurt, în cele ce urmează.
Recunoașteri în Japonia și Brazilia: cea mai înaltă distincție onorifică acordată unui artist străin
A obținut Marele Premiu Trofeul Prietenia la Salonul Internațional de Artă Fotografică din Kaposvar – Ungaria, alături de încă trei premii naționale la Arad și Oradea.
A participat la peste 200 de expozitii de grup, a organizat patru expoziții personale, are la activ peste 15.000 de imagini publicate în presa locală și națională, iar cateva din lucrarile sale au ajuns în colecții particulare de pe toate continentele.
Cea mai importantă recunoaștere a venit din partea Confederatiei Braziliene de Fotografie și Cinematografie, odată cu conferirea titlului de Honoris AFB, cea mai înaltă distincție onorifică acordată unui artist străin, în cadrul expoziției de grup ”Pași în lumină”. Urmatorea distincție, de același înalt nivel, a venit din partea Societății Japoneze de Fotografie, prin titlul Honoris JIPF, parafat cu sigiliul oficial și semnat de președintele JIPF, Takeshi Tokumasu, acordat pentru ”contribuția adusă la schimburile fotografice internaționale”.
