În România, în multe localități, veniturile primăriilor sunt văduvite pentru că trebuie să fie plăiți asistații social. Dacă unii edili au reușit să-i pună la muncă pe cei care „stăteau cu mâna întinsă”, în alte comunități asistența socială a devenit o adevărată afacere. Din păcate, o mare parte din cei ce primesc ajutor de la stat reușesc să falsifice dosarele medicale și devin brusc… inapți de muncă.

În toată țara, potrivit ultimelor statistici, sunt peste 6 milioane de persoane care primesc ajutor financiar de la stat. Unii sunt copii sau persoane cu dizabilități, iar alții, beneficiarii ajutorului minim garantat, aflați în pragul sărăciei.

Ultimele date publicate de ONG-uri din domeniu arătau că în ianuarie 2020 statul a plătit 45 de milioane de lei numai pentru venitul minim garantat. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, 170.100 de persoane au primit acest ajutor.

Nu e nicio surpriză, cei mai mulți asitați social sunt în sudul și estul țării, în județe precum Dolj, Bacău sau Buzău.

Nivelul lunar al venitului minim garantat, prevăzut de Legea 416/2001, este de:
— 142 lei pentru persoana sinngură;
— 255 lei pentru familia formată din 2 persoane;
— 357 lei pentru familia formată din 3 persoane;
— 442 lei pentru familia formată din 4 persoane;
— 527 lei pentru familia formată din 5 persoane;
— câte 37 de lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5, care face parte din familie.

Asistații social din Timișoara: 500 iau bani, 80 pot munci, 20 o fac

În urmă cu doi ani, autoritățile din Timișoara au încercat să-i scoată la muncă pe asistații social. Mulți obțin cumva adeverințe medicale și nu prestează munca în folosul comunității, așa că edilii au mâinile legate. Însă fostul edil șef, Nicolae Robu, a încercat să se folosească de cei care nu muncesc pentru a schimba fața orașului.

„Dorim să-i punem la muncă pe asistații social. Sunt 243 de persoane care primesc ajutor social în Timișoara. Doar 42 sunt apți de muncă, ceilalți au documente emise de medici. Cei 201 vor primi scutiri. Cei 42 apți de muncă nu vor primi nimic, dacă nu vor veni la muncă. Îi direcționăm înspre Horticultura și le cerem să li se alăture celor care muncesc cu contract de muncă. Eu consider că asistența socială trebuie acordată doar persoanelor inapte de muncă, nicidecum celor apte, dar leneșe! Lenea este nocivă și trebuie descurajată, nu stimulată cu măsuri populiste! În Timișoara nu se va mai plăti ajutorul social niciunei persoane apte de muncă! Asistații trebuie să muncească la curățenie în oraș”, spunea Nicolae Robu, în 2018.

Culmea, în orașul de pe Bega numărul asistaților social s-a dublat. Potrivit datelor oficiale ale Primăriei Timișoara, în 2020 erau între 500 și 570 de asistați social. Cifra diferă de la lună la lună, la fel și sumele achitate de autoritățile locale. Cel mai mult s-a plătit în lunile noiembrie și decembrie — peste 65.000 de lei; cel mai puțin s-a achitat în februarie și iunie, peste 58.000 de lei.

Astfel, în medie, autoritățile plăteste indemnizații de 60.000 de lei. Totalul pe anul 2020 este de 720.000 de lei.

Potrivit Primăriei Timișoara, „în cursul anului 2020, din numărul mediu de 80 de persoane beneficiare de ajutor social obligate la efectuarea orelor de muncă, conform Legii 416/2011, un număr mediu de 22 de persoane au efectuat orele de muncă, 44 de persoane au dovedit incapacitatea temporară de muncă cu acte medicale, iar pentru un număr mediu de 14 persoane care nu au efectuat ore de muncă sau nu au dovedit incapacitatea temporară de muncă cu acte oficiale dreptul la ajutorul social a fost suspendat”.

Locurile unde se pot presta ore de muncă în folosul comunității au fost reglementate la finalul anului trecut. În cadrul Hoticultura, se va munci la măturat de alei sau de zăpadă, la adunat hârtii sau frunze. Aceleași oeprațiuni vor fi făcute și de cei repartizați la Salubrizare.

În centrele sociale, cei care vor presta muncă în folosul comunictății se vor ocupa tot de curățenie. Vor mătura curțile, vor aduna frunze, gunoaie sau crengi. De asemenea, „la solicitarea centrelor din cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, persoanele care prestează lunar lucrările de interes local vor fi repartizate pentru efectuarea orelor de muncă în cadrul acestora”.

„Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii”, se arată în hotărârea Consiliului Local Timișoara.

Primarul Dominic Fritz spune: „84, într-un oraș de 350 de mii de oameni, nu cred că este o cifră alarmantă. Nu știu cât de mult se mai poate reduce, din câte stiu eu, 33 de persoane au efectuat muncă în folosul comunității, 37 au prezentat adeverințe medicale că nu o pot face, iar 14 persoane trebuia să efectueze munca și au fost suspendate de la plată”, a declarat Fritz.

Acesta a vorbit însă doar de cei care puteau să muncească în oraș, nu de numărul total al celor care beneficiază de ajutor de la stat.

Bolojan din Bihor taie în carne vie

În județul Bihor, prședintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, are un plan pentru a-i forța pe asistații social apți de muncă să prestezele orele în folosul comunității. Și primarii sunt responsabili și vor fi amendați dacă nu fac ceva în această privință, a anunțat Bolojan.
Consiliul Județean Bihor are un protocol cu Prefectura Bihor şi Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială, prin care beneficiarii ajutoarelor sociale sunt obligaţi să iasă la curățenie în localitățile lor, iar primarii să le planifice munca. Dacă edilii nu vor scoate asistații la muncă, vor putea fi amendați. Bolojan promite să le ofere materialele și echipamentele de lucru.

„La Lugaşu de Jos ar trebui să desfăşoare o astfel de muncă, zilnic, între 15 și 20 de persoane. Dacă aceşti oameni ar lucra la curăţarea şanţurilor, să culeagă pungi, PET-uri, să scoată scaieţii, munci care nu necesită calificare, lucrurile ar trebui să arate impecabil în comună”, a spus Bolojan, potrivit Bihoreanul.

Bolojan susține că primarii vor fi verificați în teren.

„Unde se va constata că nu există planuri de muncă organizate de primării şi beneficiarii nu prestează orele de muncă, în prima etapă primăriile vor primi avertismente, în etapa a doua se va da amendă directă primarilor şi, în subsidiar, se suspendă plata sumelor către beneficiari. Scopul nostru nu este să scoatem oamenii de la plata ajutoarelor, dar moral şi legal este ca beneficiarii să desfăşoare orele de muncă la care sunt obligaţi”, a mai spus Bolojan.

Aproximativ 3.000 de persoane din Bihor beneficiază de venitul garantat de stat, iar costurile se ridică la 17 milioane de lei lunar. Jumătate din asistați ar fi apți de muncă și ar putea ajuta cel puțin la curățenia din localități.

La Ezeriș s-a produs minunea

În urmă cu doi, în comuna Ezeriş, din judeţul Caraş-Severin, niciunul din cei peste 1.300 de locuitori nu primea ajutor social. Toată lumea muncea, după ce primarul le-a spus că nu va da bani celor care stau „la întins mâna”.

Primarul comunei Ezeriş a afirmat că a reuşit să scadă numărul asistaţilor sociali cu 75% în primul său mandat, după ce nu le-a mai acordat indemnizaţii decât celor care chiar îndeplineau condiţiile legii.

„Undeva, după anul 2008, am avut şapte, opt asistaţi sociali, iar numărul lor a tot scăzut până am ajuns la unul şi la niciunul. Ultimul asistat social pe care l-am avut a fost o băbuţă, de peste 80 de ani, care a decedat anul trecut. Ea a fost singurul asistat social din comună, în ultimii cinci ani. Este posibil să nu ai asistaţi sociali, pentru că la noi în comună toată lumea munceşte, nu stă la întins mâna. Nu le-am dat ajutoare sociale când au vrut şi s-au dus ei singuri la muncă. Dacă nu primeşti pomană, trebuie să te duci să munceşti, că altfel nu merge. Ajutoarele sociale sunt obligatorii în condiţiile legii, dar unii primari mai trec şi pe lângă lege şi le dau ajutoare. La mine, dacă nu s-au încadrat în parametrii legislativi, nu le-am dat, la muncă. Nu am făcut compromisuri, că puteam să fac: îi deschid o poziţie separată la Registrul Agricol unui om, unde el nu are nimic, nevasta şi copiii şi restul rămân pe partea cealaltă, la bunica şi bunicul sau mămica şi tăticul, şi atunci ceilalţi nu au nimic şi, cum spune legea, primesc ajutoare sociale. Asta este o posibilitate de a eluda legea, dar sunt mai multe”, a explicat, în 2018, Ioan Rusu.

Oamenii se pare că au înțeles că nu e o soluţie să primească ajutor social, pentru că sunt locuri de muncă şi s-au angajat în firme private în oraşele vecine.