E mai prietenos cu mediul, costă mai puțin și e mai sigur. Vorbim despre transportul feroviar, care, din păcate, în România a fost trecut pe planul doi în ultimii 30 de ani. Investițiile au cam lipsit, iar acum, pentru călători, e doar un consumator de timp. Dacă, în anii ’90, un drum Timișoara – București dura aproximativ 7–8 ore, acum, pasagerii pierd peste 10–11 ore pentru a ajunge din orașul de pe Bega în Capitală. Asta pentru că șinele sunt vechi, sunt zeci de restricții de viteză, iar materialul rulant este și el învechit, iar trenurile nu pot circula cu viteză.
Beneficiile transportului feroviar
În contextul provocărilor globale legate de mobilitate şi dezvoltare durabilă, Uniunea Europeană promovează în prezent transportul feroviar. „O Europă mai verde, cu emisii scăzute de carbon” este un proiect ce vrea să încurajeze circulația feroviară în detrimentul transportului rutier. Analizele economice efectuate la nivel european subliniază că „transportul feroviar este mult mai eficient economic decât transportul rutier”. De ce? Iată câteva motive!
— Transportul feroviar utilizează de 11 ori mai puţină energie pe unitatea de transport (pasager/km sau tonă/km) decât transportul rutier;
— Costurile unitare privind utilizarea infrastructurii de transport feroviar sunt de 10 ori mai mici decât cele ale transportului rutier;
— Transportul feroviar generează costuri de 36 de ori mai mici pentru compensarea efectelor produse de emisiile GES (gaze cu efect de seră;
— Transportul rutier generează de 193 ori mai multe accidente cu urmări grave decât transportul feroviar.
„Transportul feroviar reprezintă un sector strategic de interes naţional şi un serviciu esenţial pentru societate, al cărui rol este de a contribui la circulaţia sigură şi eficientă a bunurilor, mărfurilor şi persoanelor, atât pe teritoriul României, cât şi în afara ţării”, aflăm din informările Uniunii Europene.
Ce se promite pentru vestul țării
În bugetul Ministerului Transporturilor apar alocări pentru câteva proiecte importante pentru infrastructura feroviară din vestul țării.
MT își propune „reabilitarea și modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN-T, prin finalizarea secţiunilor lipsă aferente coridoarelor pe TEN-T centrală, incluzând și acțiuni de creștere a calității serviciilor de transport feroviar, modernizarea gărilor și construcția de linii de mare viteză.”
Sunt unele proiecte ce beneficiază de fonduri europene, printre care și realizarea studiului de fezabiliate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş. Un alt proiect, de aproape 70 de milioane de lei, îl reprezintă modernizarea instalatiilor de centralizare electromecanică în șapte stații CF, pe secțiunea de circulație Ilia – Lugoj.
Reabilitarea liniei de CF Frontieră — Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, este un alt capitol bugetat de Ministerul Transporturilor. Investiția se apropie de 1,4 miliarde de lei.
Un proiect care chiar poate începe, nu numai pe hârtie, este reabilitarea infrastructurii feroviare Reşiţa Nord – Timişoara Nord, cu extensie Voiteni – Stamora Moraviţa – frontieră. Consiliul Local Timișoara a aprobat parteneriatul cu Primăria Reșița și administrațiile județene Timiș și Caraș-Severin, pentru realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate.
„Proiectul va contribui la o conexiune rapidă între cele două reşedinţe de judeţ, precum şi cu punctul de trecere a frontierei la Moraviţa şi Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara, cel mai mare aeroport din zona de vest a ţării. În present, este în curs de elaborare studiul de fezabilitate pentru proiectul de investiție infrastructură feroviară Timișoara Nord – Aeroport privind accesul feroviar la Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara”, aflăm din referatul de aprobare.
Este așteptată și creșterea frecvenţei trenurilor şi capacității de transport de călători, decongestionarea traficului rutier şi diminuarea numărului de accidente rutiere produse între Reşiţa şi Timişoara. Calea ferată face parte din rețeaua TEN-T și va genera, pe termen scurt, atragerea de turiști în Banatul Montan, facilitând și tranziția forței de muncă între cele două centre urbane.
„Proiectul va contribui la conectivitatea localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T Core & Comprehensive, care va genera, pe termen scurt și mediu, atragerea de turiști în Banatul Montan, facilitarea tranziția forței de muncă între cele două centre urbane, dar și dinspre localitățile rurale din cele două județe, iar pe termen mediu lung, atragerea de investitori, noi locuri de muncă și creștere economică. Proiectul de investiție este orientat pe tranziția verde (prin introducerea de material rulant cu propulsie hidrogen) și digitalizare (prin introducerea sistemelor informatice de gestiune a traficului)”, aflăm din referatul proiectului de hotărâre aprobat de Consiliul Local Timișoara.
Cheltuielile vor fi rambursate din cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) sau din Programul Operational Transport (POT) 2021–2027, ori din alte surse de finanțare. Bugetul Timișoarei trebuie să contrinuie cu un milion de euro la acest proiect.
Pasaje peste linii de tren și reabilitarea șinelor de tramvai în Timișoara
În Timișoara, Pasajul Solventul este conectat la infrastructura feroviară din sudul orașului. Potrivit autorităților locale, va fi construit și un drum de legătură și un pod peste Bega, în prelungirea pasajului subteran Solventul. Urmează licitația.
„Redeschidem șantierele. Vom construi un drum de legătură și un pod peste Bega, în prelungirea pasajului subteran Solventul, iar la Pasajul Solventul, care costă tot aproape 24 de milioane de euro, lucrările vor începe în vara acestui an, după ce va fi finalizată proiectarea. Am lucrat, în ultimele luni, la proiectul de la Solventul. Am reușit să deblocăm relația cu antreprenorii care lucrează la viitorul pasaj subteran. El este, în acest moment, în proiectare, iar în această vară vor începe lucrările efective la acest pasaj subteran”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.
Anul trecut a fost desemnată câștigătoarea pentru construirea Pasajului Solventul. O asociere de zece companii va realiza proiectul de infrastructură rutieră și feroviară. Primul pas este reactualizarea documentației tehnice.
„Prin prezentul contract se va realiza un pasaj care va cupinde linii de tramvai, se va moderniza întreaga tramă stradală, inclusiv rețelele edilitare stradale, subterane şi supraterane, se vor amenaja trotuare și piste pentru biciclete, zone verzi, aducându-se astfel o contribuție substanțială la reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă, reducerea prafului, a nivelului de zgomot și, implicit, la creșterea confortului şi siguranţei circulaţiei”, arată documentele licitației.
Vor fi modernizate străzi pe o lungime de 726 de metri, pasajul inferior va avea 87 de metri, pe 424 de metri se vor desfășura liniile duble de tramvai, iar pistele de biciclete vor însuma peste 1,3 kilometri. Va apărea în zonă și un sens giratoriu, iar spațiul verde va avea peste 5.500 de metri pătrați.
Lucrările vor dura doi ani, iar firmele care vor construi pasajul vor primi 115 milioane de lei, cu TVA.
Modernizarea Căii Bogdăneștilor, cu tot cu linii de tramvai, va începe săptămânna viitoare. Și acest contract a fost semnat în 2020 și atribuit unei asocieri de firme. Investiția este asemănătoare Pasajului Solventul trecând de 110 milioane de lei. Însă o mare parte din finanțare este asigurată de fondurile europene — 90 de milioane de lei. Așadar, șantierul poate începe, mai ales că în contract este stipulat ca lucrările să dureze 31 de luni.
„Pentru Calea Bogdăneștilor avem un contract pentru proiectul tehnic și execuție de anul trecut. Începem lucrările anul acesta, aici fiind asigurată finanțarea pe fonduri europene. Jiul nu văd că ar fi o prioritate pentru anul acesta. O să avem un răspuns când lucrăm la bugetul de investiții, unde vom face un triaj. Avem peste 400 de proiecte, iar suma lor este mult peste suma disponibilă anul acesta. De aceea va trebui să facem un triaj. Dacă mai auziți că Fritz oprește un lucru, Fritz nu are mai mulți bani decât îi vin și trebuie să facă alegeri strategice pentru oraș”, a spus Dominic Fritz.
Liniile de tramvai din Timișoara sunt atât de vechi, încât pe unele există permanent pericol de deraiere. Tocmai de aceea au fost scoase tramvaiele de pe linia 5 și înlocuite cu microbuze. Însă refacerea unui traseu nu rezolvă problema infrastructurii feroviare din oraș.
Potrivit Societății de Transport Public Timișoara, zilnic, pe șine circulă 60 de tramvaie pe șapte linii, ale căror trasee au lungimea totală de 134,30 kilometri. Viteza medie de exploatare este de 14,45km/h, tocmai pentru că nici măcar noile Armonii nu pot circula cu viteză din cauza stării proaste a șinelor. Cu tramvaiul se asigură 50% din totalul calatorilor transportați.
Din totalul kilometrilor de linii de tramvai, autoritățile locale au reușit să reabilliteze doar 40, și asta acum mulți ani.