Consiliul Local Timișoara a aprobat un nou plan de mobilitate urbană. Odată întocmit documentul, acesta va ajunge la ADR Vest, care îl poate finanța. Astfel, prin Programul Operațional Regional, Timișoara ar putea beneficia de sume cuprinse între 7,5 milioane de euro și 25 de milioane de euro.

Printre obiectivele pe care și le-au propus autoritățile locale se numără extinderea străzilor și a liniilor de tramvai, autostrada pentru biciclete, o rețea de transport metropolitană extinsă, metrou și achiziția de tramvaie.

Totul sună bine… pe hârtie. Realitatea este însă alta. Obiectivele sunt promise de mult, iar punerea lor în practică este întârziată.
Iată ce conține planul de mobilitate urbană:

— S13 Pasaje inferioare pe Inelul II — Piaţa Consiliul Europei;
— Extindere linie cale tramvai pe Calea Torontalului (de la Bulevardul Cetăţii până la limita UAT Timişoara);
— Autostrada pentru biciclete;
— Extindere Calea Buziașului (de la sensul giratoriu Gheorghe Domăşnean până la limita UAT Timişoara);
— Sistem de transport public integrat metropolitan, utilizând rețeaua de tramvai urbană și rețeaua feroviară în zona alglomerației urbane Timișoara;
— Realizarea unui sistem de transport în comun de tip metrou în Municipiul Timișoara;
— Inel IV: tronson Str. Armoniei – Calea Aradului;
— Realizarea drumurilor de legătură și a utilităților aferente, între str. Popa Șapcă, Calea Aradului și str. Oituz;
— Extindere la patru benzi str. Pictor Zaicu – Demetriade;
— Amenajare zona Procopiu (str. S. Procopiu, E. Coșeriu, T. Tzara și H. Hulubei);
— Achiziție tren-tramvai — 15 bucăți;
— Achiziție utilaje pentru întreținere și mentenanță transport public.
 
Cu tramvaiul, pe Toronatalului, până la ieșirea din oraș
Timișorenii ar putea merge cu tramvaiul până la ieșirea din oraș, pe Calea Torontalului. Este un proiect despre care se discută de la începutul anului 2019. În februarie anul trecut, primarul Nicolae Robu a anunțat că a fost preluat drumul de pe Calea Torontalului până la calea ferată, în zonă urmând să fie prelungită linia de tramvai.

„Avem proiect care va crea un bulevard până acolo, prelungim Calea Torontalului, bulevard care va avea trei benzi pe sens și linii de tramvai pe mijloc. Drept urmare, liniile actuale de tramvai vor intra de pe Cetății pe Torontalului și vor merge până la această nouă frontieră a orașului, și acolo se va întoarce”, spunea atunci primarul Timișoarei.
Nicolae Robu a explicat și ce înseamnă preluarea acestui drum pentru timișoreni, și ce planuri de dezvoltare urbană urmează să se facă în zonă.

„Timișorenii, dacă vor să meargă în zonă, nu mai trebuie să aibă rovinietă — asta înseamnă că vor plăti tarif de taxi pentru oraș, nu pentru exteriorul orașului. Asta înseamnă că toată zona aceea va face obiectul unor planuri urbanistice zonale pentru punerea în valoare. Evident, se va continua programul de construire de blocuri în regim privat, dar noi trebuie să susținem dezvoltarea”, mai spunea Nicolae Robu.

Autostrada pentru bicicliști

Un at proiect care ar îmbunătăți evident infrastructura alternativă din oraș și despre care se vorbește de mai bine de un an este autostrada pentru biciclete. Obiectivul a și primit o alocare financiară de 100.000 de lei în bugetul pe anul 2019, dar banii nu au fost cheltuiți atunci, așa că au fost realocați anul acesta.

Acești 100.000 de lei urmau să fie folosiți pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru „șoseaua rapidă” destinată bicicliștilor. Din datele publice aflăm că viitoarea autostradă va lega estul de vestul orașului și nordul de sud.

La începutul acestui an a fost lansată licitația pentru serviciile de proiectare pentru „Amenajare autostradă pentru biciclete, pe relația E-V, respectiv pe relația N-S” — studiu de prefezabilitate”.

 „Acest proiect va ajuta la încurajarea circulației cicliste, reducându-se astfel nivelul de poluare și îmbunătățind viețile tuturor locuitorilor. În prezent, rețeaua de ciclism este insuficient dezvoltată din punctul de vedere al calității și al suprafeței. Ca atare, nu oferă condiții de siguranță pentru deplasarea cu bicicleta. Pistele noi vor fi de la nord la sud, pe aproximativ 8 km, respectiv de la est la vest, pe 9,5 km. Lățimea acestora va fi de maximum patru metri”, aflăm din documentele aferente licitației.

Autostrada de biciclete ar costa mai bine de 20 de milioane de lei și tocmai de aceea autoritățile locale speră să primească bani europeni pentru a o realiza.
 
Calea Buziașului, șase benzi

Modernizarea Căii Buziașului și lărgirea ei la șase benzi este o altă promisiune încă neonorată, inclusă în noul plan de mobilitate urbană. Proiectul a fost aprobat de Consiliul Local Timișoara încă din octombrie 2019.

„În prezent, tronsonul cuprins între intersecția Calea Buziașului cu străzile Matei Milo şi Magnoliei este prevăzut cu patru benzi de circulaţie (două benzi pe sens), tronsonul cuprins între strada Magnoliei și limita administrativ teritorială a municipiului Timişoara, pe o lungime de aproximativ 400 m, este prevăzut cu patru benzi de circulaţie (două benzi pe sens), iar până la limita administrativ-teritorială a municipiului Timişoara drumul se îngustează la două benzi de circulaţie (câte o bandă pe sens). Nu sunt amenajate piste pentru ciclişti”, aflăm din raportul de specialitate prezentat aleșilor locali.

Valoarea totală a investiției „Modernizare și extindere Calea Buziaşului” este estimată, conform devizului general al investiţiei, la 30,7 milioane de lei. Durata pentru execuţie a lucrărilor proiectate este estimată la 24 luni. Se va extinde strada pe o lungime de 1,7 kilometri, se vor reamenaja trotuare și vor apărea piste pentru biciclete.
 
Tramvai și rețea feroviară urbană

O idee mai nouă vizează crearea unei rețele de tramvai și feroviare interconectate în Timișoara. Ar urma să fie construite și mai multe pasaje suspendate CF, care să fie legate de străzi. Tramvaiele ar circula chiar pe liniile de cale ferată.

Proiectul se numește „Sistem de transport public integrat metropolitan utilizând rețeaua de tramvai urbană și rețeaua feroviară în zona aglomerației urbane Timișoara, pe traseele Voiteni – Deta – Buziaș – Lugoj – Jimbolia – Sânnicolau Mare – Recaș, respectiv pe traseele regionale Arad – Lipova – Radna – Reșița”.

Consilierii locali au aprobat deja un studiu de oportunitate, care spune că se vor înființa trasee de transport local în zona Timișoarei, dar și trasee regionale, în colaborare cu alte autorități din regiunea de vest, inclusiv o stație intermodală metropolitană în zona Portului Timișoara.
„Trenul metropolitan reprezintă un sistem feroviar local sau regional care oferă un serviciu de transport în interiorul și în jurul marilor aglomerări urbane. În exemplele europene de tren metropolitan de tip S-Bahn sau RER (Viena, Zürich, Paris, München, Berlin), acestea leagă, de cele mai multe, ori zonele centrale sau gara principală a marilor orașe (circulând uneori pe rețeaua urbană de metrou), cu localitățile din zona metropolitană, chiar și până la 40 km distanță”, declarau surse din primărie.

Tramvaiul urban, conectat la infrastructura feroviară, ar urma să ajungă la Voiteni, Deta, Buziaș, Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Recaș și, mai departe, spre Arad, Lipova, Radna și chiar Reșița.
Autoritățile spun că este posibil ca trenul-tramvai să circule în regiune în doi ani. Bineînțeles, pe noile linii vor merge tramvaiele noi comandate deja în Turcia. Primul ajunge în Timișoara în această toamnă, iar anul viitor, celelalte 15.
 
Metroul, visul neîmplinit al lui Robu

„Timișoara va avea metrou!” Așa suna un anunț al primarului Timișoarei în 2013. Robu era sigur că va putea realiza obiectivul și a început să facă și planuri. Spunea că vrea să scape de liniile de tren care traversează orașul și voia să le mute în subteran și să cumpere metrou.
Traseul pornea din Gara de Nord și ajungea până la Aeroportul Internațional „Traian Vuia”. Iată că, după șapte ani, proiectul s-a blocat. Și motivul este simplu! Ministerul Transporturilor, prin CFR, are alte planuri. Se dorește dublarea și modernizarea liniei de cale ferată care trece prin orașul de pe Bega, așadar, trecerea ei în subteran nu mai e posibilă. Robu… încă speră.

„Proiectul metroul nu a mai avansat la noi, dar prima variantă, cea pentru care noi am făcut un studiu de prefezabilitate, studiu pe care l-am predat la Ministerul Transporturilor și pentru care au fost foarte interesați niște chinezi, a fost pus deoparte pentru că, din momentul în care s-a câștigat finanțarea europeană pentru acest coridor de cale ferată, pentru a se adăuga încă o linie la ceea ce există, pe aceeași tehnologie, cu lărgirea movilei, este limpede că nu se mai pune problema ducerii liniei în subteran”, explica, la începutul verii,  primarul Nicolae Robu.

 Nu se face metrou, dar se face o nouă legătură spre aeroport, feroviară.
Proiectul „Realizare conexiune feroviară cu Aeroportul Internațional «Traian Vuia» Timișoara” a fost scos la licitație în iulie. S-a căutat proiectant pentru studii de prefezabilitate și de fezabilitate, Regionala CFR Timișoara punând la bătaie 1,7 milioane de lei pentru întocmirea documentelor. Încă se analizează ofertele.

Traseul liniei CF care va lega orașul de pe Bega cu Aeroportul Internațional Timișoara va trece și prin comuna Giarmata Vii. Se va construi și o gară în apropierea aerogării.

Sursă imaginea reprezentativă: Opinia Timișoarei