-Domnule Simonis, sunteți cel mai tânăr președinte de filială județeană PSD din țară. Cum a acceptat Bucureștiul această stare de fapt?
Până și Bucureștiul a înțeles că Banatul și Ardealul sunt două teritorii în care politica este diferită, iar atunci şi abordarea trebuie să fie diferită. Hai să fim sinceri! Oamenii de la Vest de Carpați văd multe lucruri altfel, în comparație cu cei din Regat. Este o altă identitate și măsură a lucrurilor. Nu e neapărat bine sau rău, asta e situația. Orice partid politic trebuie să combată stagnarea când aceasta apare şi să se reinventeze când electoratul său nu se mai regăseşte în politicile sale. Este vital să fim acceptați de conducerea națională cu ideile noastre, cu păreri şi critici, pentru că venim dintr-o zonă cu electoratul cultivat, atent şi cu alte priorități. Atâta vreme cât funcționează dialogul și avem un cuvânt de spus, e clar că lucrurile stau bine. Dar dialogul nu trebuie mimat, ci făcut direct şi sincer. PSD are nevoie de fețe noi, de oameni cu credibilitate. Cât despre mine, nu cred că formularea cu Bucureștiul care m-a acceptat este cea mai fericită. Conducerea centrală a fost nevoită să țină cont de o anume stare de fapt, de implicare şi eficiență în momentul în care am fost ales – ales, nu numit! – în poziția de lider de grup parlamentar în Camera Deputaților.
– Pentru mulți, faptul că sunteți tânăr poate părea un dezavantaj. Este vârsta o garanție că veți face lucrurile bine?
Tinerețea aduce cu ea și o doză de curaj inconștient, nu? Pe de altă parte, generația mea se dovedește una foarte decisă și determinată să schimbe lumea. Poate tocmai pentru că nu am trăit vremuri în care compromisul era un mod de viață în sine. Noi vedem lucrurile diferit. Tocmai de aceea, am curajul să spun că mă angajez ferm să nu primesc în PSD Timiş niciun membru al unui alt partid. Chiar dacă pierdem voturi, prefer să nu am de-a face cu traseişti. Să rămână la locul lor și să nu se apropie de PSD Timiș!
– Care e de fapt adevărul despre relația dvs. cu Liviu Dragnea?
E de notorietate faptul că m-am opus lui Liviu Dragnea vehement şi pe față în vremea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. Nu se ştie însă că apoi am fost vânat și sancționat pe linie politică. În fine. Tot timpul am spus că un om politic trebuie evaluat pe baza deciziilor luate în momentele în care este lider şi deține o relativă putere, şi nu când e doar un altul din mulțime, pasibil să fie dat afară în orice moment de nesupunere. Pentru că doar funcția și responsabilitățile pot aduce asumarea unor principii.
– În acest moment aveți cea mai importantă funcție politică pe care Timişul o ocupă în Parlamentul României, aceea de lider de grup parlamentar PSD. E o provocare?
Această funcție este o mare oportunitate, o şansă pentru mine să fac ceva pentru Timiş, dar şi pentru România. Am reușit să impun inițiativa legislativă referitoare la transferul Aeroportului Internațional Timișoara de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Județean Timiș și Primăria Timișoara. În trei săptămâni are șanse să treacă și de Camera Deputaților, după ce acum câteva zile a fost votată de Senat. Ca PSD-ist, am să promovez votarea proiectului ”fără penali în funcții publice”. Cine şi-ar fi imaginat vreodată cineva că un pesedist va face asta? Respingerea legii recursului compensatoriu, o greșeală imensă a PSD, a fost un proiect pe care l-am urmărit cu obsesie și pe care am reuşit să îl închid pentru totdeauna. Am fost artizanul ”miercurii albe”, când am respins toate inițiativele toxice legate de justiție, ca nimeni să nu mai aibă ocazia să le țină într-un sertar și Doamne fereşte, să le scoată mai târziu şi să le voteze. În general sunt mulțumit că am putut să fac o reparație morală față de niște atitudini extrem de grave la adresa democrației și a românilor.
– Mai sunt câteva luni până la finalul mandatului. Veți trage tare pe ultima sută de metri?
Împreună cu colegii, mai avem câteva proiecte în atenție, cu mari șanse să treacă prin parlament și să devină legi în perioada următoare. Pe lângă instituirea unei sărbători naționale a Banatului – vă vine să credeți sau nu, Banatul este singura regiune din țară care nu are o zi sărbătorită național -, îmi doresc finalizarea Muzeului Revoluției din Decembrie 1989. Dar oful meu cel mai mare ține de legiferarea construcției unui spital regional în Timişoara. După ani de zile de poveşti, din partea tuturor partidelor politice, este timpul să dăm o lege în acest sens, să nu mai fie loc de dat la întors!
(P)