Umaniștii timișoreni cinstesc, ca în fiecare an, ziua de 24 iulie și ne reamintesc semnificația ei istorică: Ziua Poliției de Frontieră Române. În urmă cu 158 de ani, prin Decretul nr. 485 din 10 iulie 1862 a fost desfiinţată graniţa de pe Milcov dintre cele două state româneşti, iar la 24 iulie 1864, s-a produs unirea structurilor grănicereşti din Moldova şi Ţara Românească.
Semnarea, la 24 iulie 1864, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Decretului 893, a devenit un moment istoric important pentru Poliția de Frontieră, fiind data de recunoaștere a identității instituționale și temelia organizării moderne de astăzi. Într-o scrisoare către Napoleon al III-lea, împăratul Franţei, trimisă la 1 octombrie 1865, domnitorul Alexandru Ioan Cuza prezenta progresele pe care le făcuse țara în domeniul militar, precizând, printre altele, că România dispunea la acea vreme de 12.000 de grăniceri.
Mărturiile istorice demonstrează incontestabil că instituția apărării granițelor țării a existat din cele mai vechi timpuri, cunoscând de-a lungul istoriei numeroase transformări si perfecționări. Acești străjeri ai hotarelor țării s-au numit, pe rând, plăieși, potecași, marginași, cordonași, călărași, martologi, dorobanți, grăniceri, polițiști de frontieră. Chiar dacă au fost numiți în mod diferit, întotdeauna conținutul misiunilor a fost același, în funcție de caracterul perioadei istorice existente: pe timp de pace, paza hotarelor, prevenirea activităților ilegale la adresa siguranței interne, iar pe timp de război, participarea, alături de celelalte forte combatante, la lupta pentru apărarea pământului strămoșesc. De-a lungul anilor, instituțiile de grăniceri se vor organiza în divizii teritoriale, punctele de grăniceri vor fi numerotate (1866), iar prin Decizia Ministerului de Război nr. 57 din 13 august 1870 se face o delimitare clară a punctelor principale şi secundare de graniţă în vederea unei mai bune încadrări, în funcţie de importanţă şi dificultate.
Un moment important îl constituie apariția, la 1 aprilie 1903, a Legii asupra organizării Poliţiei Generale a Statului promulgată prin Decretul Regal nr. 1330 . Această lege a fost precedată de discursul ministrului de interne Vasile Lascăr care solicita imperios înființarea unei Poliţii de Frontieră. Mai târziu, prin Legea 59/1941, s-a dispus militarizarea oficiilor poliţieneşti de la frontieră, porturi, aeroporturi şi gări, care se vor afla de acum sub controlul Marelui Stat Major. La 1 ianuarie 1946 a luat fiinţă Comandamentul Trupelor de Grăniceri, iar la 21 iunie 1947, prin Legea nr. 208, acest comandament a trecut în subordinea Ministerului de Interne, având aceeași misiune: paza si apărarea frontierelor țării. În ultima jumătate de secol această instituție s-a perfecționat și modernizat treptat, modelul de securitate al frontierei naționale are astăzi la bază conceptul european de Management Integrat al Frontierelor (IBM). De asemenea, Poliția de Frontieră Română a dezvoltat structuri de coordonare a activităților specifice la nivel central, regional și local conform prevederilor Catalogului Schengen cu rolul de a preveni și combate infracționalitatea transfrontalieră, pe o distanță de 30 km de la frontieră în interiorul țării și a migrației ilegale la nivel național.
Ziua de 24 iulie a fost instituită ca zi de sărbătoare prin articolul nr. 45 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române. Mai mult, începând din mai 2008, Dreptcredinciosul Voievod Ştefan Cel Mare şi Sfânt a fost consfinţit ca protector spiritual al Poliţiei de Frontieră. La acest moment aniversar, umaniștii timișoreni își exprimă recunoștința față de munca și devotamentul POLIȚEI DE FRONTIERĂ ROMÂNE pentru pentru îndeplinirea misiunilor de pază, supraveghere si control al frontierei de stat, pentru strategiile de securizare a frontierei și le urează tuturor
„La mulți ani întru apărarea țării și a frontierelor ei!”