La Timişoara se construieşte cea mai mare machetă feroviară din România. Diorama de la Gara de Nord va cuprinde aproape un kilometru de şine.
Într-un spaţiu dezafectat al Gării de Nord, Alin Ivănescu şi Dan Enesca, doi pasionaţi de machete, modelism şi trenuleţe electrice s-au apucat să construiască cea mai mare dioramă din România. Va fi dublă faţă de cea de la Muzeul Căilor Ferate de la Bucureşti. Asta înseamnă aproape un kilometru de şine. Amenajarea traseelor trenulețelor electrice a început în urmă cu un an și încă de atunci curioşii au putut, gratuit, spaţiul din incinta gării.
„Diorama de la Bucureşti e făcută de nişte băieţi din Cluj, în urmă cu vreo zece ani. A durat cam un an construcţia ei. Are undeva la 60 de metri pătraţi şi a deţinut recordul până să ne apucăm noi. Noi avem trei module. Unul de 20/4, unul de 14/2,5 şi unul de 4/4, care va fi un munte înalt de trei metri, care leagă cele două module principale. La final, vom peste 100 de metri pătraţi şi aproape un kilometru de şine. Ca procentaj, suntem pe la 40 la sută”, spune Alin Ivănescu.
dioarama Timisoara 3 dioarama Timisoara 2
Locomotivele sunt copii fidele ale celor originale, iar prețul lor variază între 1.200 şi 2.200 de lei. Tot mecanismul este controlat cu ajutorul unui calculator, care foloseşte câteva sute de senzori. Fiecare traseu este monitorizat, iar calculatorul ştie cu exactitate numele garniturii și locul unde se află, la fel ca în realitate, pentru a evita o eventuală coliziune. Manevrele pot fi făcute însă şi prin intermediul aplicaţiilor de pe telefonul mobil. Explică, din nou, Alin Ivănescu.
„Sistemul poate controla aproximativ 70.000 de locomotive şi 100.000 de macazuri. Noi avem acum undeva la 40 de locomotive, dar nu vrem să ne oprim niciodată din achiziţionarea lor. Toate macazurile sunt făcute manual, acţionările le face o firmă din Cluj. Încercăm să folosim produse autohtone”, a mai spus Alin Ivănescu.
Unul dintre module va replica, în totalitate, câteva zone ale Timișoarei. Pe lângă miniatura Gării de Nord, mai există sediul pompierilor de la ISU Banat, remiza de vagoane, triajul vagoanelor de marfă, sediul Poliţiei, dar şi alte clădiri-simbol din oraş. Mai mult, diorama cuprinde și cascada Bigăr, cea de la Bâlea, iar acum se lucrează şi la Cetatea Devei, spune Dan Enesca.
„Am dezvoltat diferite zone, de şes, de deal, munte, defilee. În contunuare lucrăm la ele. Avem o hidrocentrală, avem un gater – se transportă lemnul cu camioane, cu trenul, aşa cum se întâmplă şi în realitate. Am încercat să facem Transfăgărăşanul, dar nu ne permite scara. Dar ideea de munte, viaduct, tunel există. Avem o livadă. Majoritatea dioramei e făcută de noi, folosim polistiren ghips, cartoane, vopsele. E multă, multă muncă”, explică Dan Enesca.
Întregul proiect este rodul pasiunii lui Alin Ivănescu şi Dan Enesca, din fonduri proprii, dar şi din donaţii, însă odată cu complexitatea, au crescut şi nevoile financiare. Cei doi pasionaţi nu vor putea să susţină ideea de unii singuri, mai ales dacă vor să fie gata cu diorama până în 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, astfel că orice ajutor material este binevenit.
Sursa: Radio Timișoara
