De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experți” și de lideri ai unor asociații patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr exccesiv de „bugetari” în raport cu necesitățile social-economice reale ale țării noastre. Mai ales acum când coronavirus – ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod mod indubitabil faptul că această aserțiune nu are nicio legătură cu realitatea.
| Geo | Mii persoane | NS la 1000 locuitori | |||||
| NL | NTS | SSP | SSG | NTS | SSP | SSG | |
| UE 27 | 446.825 | 178.446 | 129.516 | 48.930 | 399 | 290 | 109 |
| Suedia | 10.230 | 4.930 | 3.207 | 1.723 | 482 | 314 | 168 |
| Danemarca | 5.806 | 2.816 | 1.911 | 905 | 485 | 329 | 156 |
| Luxemburg | 614 | 437 | 347 | 90 | 712 | 565 | 147 |
| Olanda | 17.282 | 7.994 | 5.478 | 2.516 | 463 | 317 | 146 |
| Finlanda | 5.518 | 2.346 | 1.583 | 487 | 425 | 287 | 138 |
| Germania | 83.019 | 41.102 | 29.783 | 11.319 | 495 | 359 | 136 |
| Belgia | 11.455 | 4.072 | 2.583 | 1.489 | 355 | 225 | 130 |
| Franța | 67.013 | 25.499 | 17.167 | 8.332 | 380 | 256 | 124 |
| Austria | 8.589 | 4.001 | 2.944 | 1.057 | 452 | 333 | 119 |
| Irlanda | 4.904 | 1.941 | 1.358 | 583 | 396 | 277 | 119 |
| Lituania | 2.794 | 1.226 | 908 | 318 | 439 | 325 | 114 |
| Malta | 494 | 217 | 162 | 55 | 437 | 326 | 111 |
| Estonia | 1.325 | 586 | 440 | 146 | 442 | 332 | 110 |
| Ungaria | 9.773 | 4.374 | 3.374 | 1.000 | 448 | 346 | 102 |
| Portugalia | 10.277 | 4.303 | 3.281 | 1.022 | 419 | 320 | 99 |
| Letonia | 1.920 | 794 | 609 | 185 | 414 | 318 | 96 |
| Spania | 46.937 | 17.458 | 12.990 | 4.468 | 372 | 277 | 95 |
| Cehia | 10.650 | 4.693 | 3.692 | 1.001 | 441 | 347 | 94 |
| Slovenia | 2.081 | 849 | 656 | 193 | 408 | 315 | 93 |
| Croația | 4.076 | 1.471 | 1.096 | 375 | 361 | 269 | 92 |
| Cipru | 876 | 387 | 308 | 79 | 442 | 352 | 90 |
| Slovacia | 5.450 | 2.123 | 1.636 | 487 | 390 | 301 | 89 |
| Grecia | 10.725 | 2.959 | 2.011 | 948 | 276 | 188 | 88 |
| Polonia | 37.973 | 13.099 | 9.784 | 3.315 | 345 | 258 | 87 |
| Bulgaria | 7.000 | 2.646 | 2.087 | 559 | 355 | 275 | 80 |
| Italia | 60.360 | 19.468 | 14.669 | 4.799 | 323 | 243 | 80 |
| România | 19.414 | 6.603 | 5.408 | 1.195 | 340 | 278 | 62 |
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariați (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de salariați (2019); SSP – numărul de salariați din sectorul privat (2019); SSG – numărul de salariați din instituțiile de stat (2019).
Într-adevăr, dacă analizăm datele din studiul de caz precedent, vom constata că România a înregistrat anul trecut cel mai mic număr de salariați din instituțiile de stat (sănătate, învățământ, administrație, protecție socială și apărare) la 1000 de locuitori comparativ cu celelalte țări din UE 27. Astfel, nivelul indicatorului menționat era anul trecut de 62 de salariați la 1000 de locuitori în cazul României, un nivel mai mare decât în Italia (80), Bulgaria (80), Polonia (87), Grecia (88) și Slovacia (89), ca să nu mai vorbim de UE 27 (109), Franța (124), Belgia (130), Germania (136), Finlanda (138), Danemarca (156) sau de Suedia (168).
În al doilea rând, datele precedente reflectă faptul că numărul de salariați din sectorul privat la 1000 de locuitori înregistrat de România în anul trecut (278) a fost mai mare deât în Grecia (188), Italia (243), Polonia (258), Bulgaria (275) și Spania (277), fiind cu doar 4% mai mic în comparație cu media UE 27 (290).
În acest context, este evident că aserțiunea conform căreia instituțiile de stat românești sunt în acest moment supradimensionate și intolerabil de costisitoare implică fie ignoranță, fie interese de natură propagandistică, fie și una și alta. Pentru că așa cum am argumentat anterior, numărul de salariați la 1000 de locuitori a fost anul trecut în România cu mult mai mic în comparație atât cu media UE 27, cât și cu toate celelalte țări din UE 27. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au reprezentat în anul trecut doar 35% din PIB, acest nivel fiind cu mult mai mic în comparație cu media UE 27 (circa 47% din PIB). [1], [2].
Nota bene, aserțiunile din media românească conform cărora riscurile extreme care afectează în acest moment sectorul privat al economiei românești ar fi generate de numărul exccesiv de salariați și de costurile prohibitive din sectorul public al economiei reprezintă, în opinia mea, o contradicție în termeni. Pentru că în acest moment, statul român este, la propriu, un „stat minimal”, atât în ceea ce privește numărul de salariați la 1000 de locuitori, cât și în ceea ce privește nivelul cheltuielilor bugetare. Însă , așa cum se întâmplă întotdeauna în „vremuri tulburi”, este mult mai util să pui la stâlpul infamiei „dușmanii poporului”, decât să-ți recunoști propriile erori sau neputințe. Nimic nou sub soare, nu-i așa?