La începutul lunii aprilie luna are momentul ei de glorie. Merge pe traiectoria ei un an întreg fără a fi prea băgată în seamă decât de îndrăgostiți. Rareori verile fierbinți și secetoase mai scot noaptea câte un țăran înțelept în curte să vadă după semne știute de el din bătrâni dacă vine sau nu mult așteptata ploaie.
În rest, nu prea se mai uită nimeni la lună. Ba da. În nopțile geroase câinii mai ridică privirea la lună și își spun aleanul în lungi urlete pline de nostalgie după timpurile când încă nu erau cei mai buni prieteni ai omului ci doar simpli lupi flămânzi. Dar în această noapte oricine ar trebui să își ia răgaz și un sfert de oră să admire unul din cele mai frumoase fenomene astronomice.
„Luna Roz” are un lung șir de explicații științifice. E ceva legat de traiectoria ce nu este circulară ci elipsoidală. În acest moment distanța dintre pământ și lună este mai mică decât de obicei. Mai e și o explicație ce ține cont de unghiul luminii ce cade de pe Soare pe lună.
De fapt explicația este mult mai simplă. Luna, fiind un corp ceresc feminin, vrea pur și simplu să se gătească și în alte culori decât în ternul galben spălăcit. E doar o simplă cochetărie domnișorească. Ce e mai elegant decât o găteală în roz?
Pieile roșii din nordul american cred că de fapt este culoarea unei flori din deșerturile Nevadei ce împrumută culorile lunei. Fenomenul de superlună cum mai este cunoscut este de fapt un fenoment când astrul nopții se vede cu 18 la sută mai mare. Și nu este deloc un atribuit doar al primăverilor. Dar este mai poetic să spui că primăvara vine cu o lună roz decât luna noiembrie.
Superluna reprezintă acel fenomen astronomic care constă în suprapunerea fazei de Lună plină sau Lună nouă cu poziția Lunii la perigeul traiectoriei sale circumterestre. Atunci când ne referim doar la Luna plină, avem un maxim de luminozitate a Lunii, care se va vedea cu circa 12% mai mare decât în mod normal, iar strălucirea acestia va fi mai mare cu circă 16%.
Dar fenomenul influențează și mările ce au o creștere și descreștere mai accentuată. Deoarece forța mareelor scade cu cubul distanței Pământ-Lună, procentul de mărire al acestei forțe în faza de superlună față de medie devine 18%. Cei ce cred în coincidențe dau pueri malefice ecestui fenomen de o incredibilă frumusețe. Se crede, de pildă, că seismul din Oceanul Indian, care s-a produs la 26 decembrie 2004, a fost influențat de o SuperLună care s-a produs după două săptămâni, la 10 ianuarie 2005. Speculații similare au fost emise pentru seismul japonez din 2011 care s-a produs cu 8 zile înainte de cea mai apropiată SuperLună după 1992.
Cine poate să arunce o privire pe fereastră sau să iasă până în fața blocului și nu va regreta. Dar cu adevărat se poate observa luna la munte în locuri retrase unde nu apare supărătoarea poluare luminoasă a marilor orașe.
