Presa a avut perioada ei de glorie din primele zile ale Revoluției și până la implinirea unui deceniu de regim diferit de cel socialist.
A fost o primă parte explozivă. Publicul era avid de presă scrisă, emisiune de televiziune sau de radio. Se puteau tipări de la chestiuni de interes general până la cele mai sfruntate aberații. Nimeni nu a stat să controleze veridicitatea sau corectitudinea celor spuse.
În timp a apărut și o profesionlizare necesară odată cu reglementări legale. Dar miracolul presei libere și independente a început să pălească în timp. Într-o societate bazată pe afaceri și profit nu se putea merge în continuare doar pe ziare și televiziuni romantice. Unele au sucobat, altele au redus activitatea. Cele puține ce au rămas sunt dependente fie de o forță politică, fie de un colos economic.
Îndependența economică este greu de imaginat în afara relațiilor de cerere și ofertă publicitară. Reclama plătită a devenit una din sursele cele mai serioase de finanțare a publicațiilor.
O inițiativă la început destul de utopică s-a dovedit în scurt timp o reală soluție a unificării (măcar din punct de vedere al surselor de venit) a publicațiilor românești. De fapt este vorba de un adevărat cluster sau hub, de centralizare a ofertei de publicitate și de scoaterea acesteia la vânzare ca pe orice altă marfă ce poate fi tranzacționată liber pe piața on-line. Pentru cine are reticiențe la termenii economici mai moderni este de un adevărat „magazin” de vândut spațiu de reclamă împărțit de toți ce participă la inițiativă. Este o necesară gură de oxigen ce va revigora mass-media românească.
Ideea inițială a aparținut unui grup restrâns de vizionari ai căror lider a devenit cunoscuta Cristina Guseth, de la Freedom House. Dânsa a reușit punerea pe hârtie iar mai apoi prezentare ideii ca un proiect eligibil pentru a atrage fonduri europene. Proiectul s-a impus de la sine în competiția acerbă fiind considerat eligibil. Un exemplu de inițiativă asemănătoare se mai află doar în Polonia unde peste o sută de entități de presă s-au coalizat pentru o impărțire a pieței de publicitate dar și alte feluri de servicii media plătite.
Vineri seara la mansarda Bastionului a fost lansată platforma „Press Hub” în Timișoara cu prezentarea completă și competentă a gazdelor evenimentului, Brândușa Armanca și Cristina Guseth. De la noi din urbe până acum s-a alăturat inițiativei doar „Banatul Azi” al cărui director, Adrian Marcu, a explicat cum se pot redresa firme media ce știu să chivernisească sumele ce ar putea veni din piața de publicitate.
În România se mizează pe circa 500 de milioane de euro anual în idustria publicității. Cifrele ar putea să pară mari. Dar dacă arătăm că există circa 700 de posturi de televiziune, 400 de posturi de radio și o sumedenie de alte publicații atât în mediu virtual cât și în presa tipărită, acele sume devin destul de reduse. Intermediarii din domeniu păstrează comisioane de 20 până la 50 la sută din totaluri. Mai trebuie arătat că în țara vecină, Ungaria, suma totală a pieței de publicitate este de trei ori mai mare. Iar în Germania o astfel de sumă este cheltuită de două sau trei ziare importante. E drept că acestea au tiraje impresionante.
Deci o implicare comună a celor circa 40 de publicații de la noi din țară ar putea aduce o mai corectă finanțare dar și un control eficient al sumelor implicate. Proiectul rămâne deschis și altor firme ce ar dori să se alăture inițiativei.
