Liviu Dragnea şi-a aflat sentinţa definitivă în celebrul dosar „Fraudă la referendum”: 2 ani de închisoare cu suspendare. La ultimul termen din proces, procurorii anticorupţie au cerut între 3 şi 5 ani de detenţie pentru liderul social-democrat. Politicianul miza însă pe achitare. Verdictul a fost dat de cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în frunte cu şefa instanţei, Livia Stanciu.
Liviu Dragnea a mai primit şi o perioadă de încercare de patru ani, perioadă în care, dacă mai primeşte o condamnare, pedepsele se vor cumula.
Situaţia lui Liviu Dragnea şi viitorul său politic sunt discutate în Comitetul Executiv Naţional al PSD.
Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în fața instanței în procesul Referendumului că se consideră nevinovat și cere achitarea.
„Aș vrea să vă rog să nu luați în seamă caracterizarea făcută de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea față de oameni. Mărturie stau cei 20 de ani în serviciul public. Militanții, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român și Băsescu. Niciun partid nu putea obține foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăția mea și solicit achitarea”, a spus Liviu Dragnea. Procurorii DNA au cerut magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție pedeapsă cu executare pentru președintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei și cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe niște obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca „un moft, nu ca un drept”.
În primă instanţă, politicianul a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Pedeapsa dată de judecătorii Înaltei Curţi i-a nemulţumit atât pe procurori, cât şi pe Dragnea.
Ambele părţi au contestat-o. De-a lungul timpului, sute de oameni au fost audiaţi în acest caz. Unii dintre ei, vârstnici din judeţele Teleorman, Olt şi Vâlcea, au fost aduşi la Bucureşti cu autocarele. Aproape toţi au susţinut că nu au votat la scrutinul din 2012, deşi în evidenţele oficiale apare contrariul.