În urmă cu două săptămâni vă prezentam un caz care a șocat opinia publică. Un bărbat din Oțelu Roșu și-a pierdut viața după ce a fost accidentat de o mașină în parcarea din centul orașului. Și chiar dacă a trecut mai bine de un an și jumătate de la tragicul eveniment, nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea bărbatului. Nici măcar nu a fost deschis un proces și, în tot acest timp, s-au făcut expertize tehnice care să dovedească vinovăția conducătorului auto sau să disculpe șoferul care s-a urcat pur și simplu peste victima care circula cu bicicleta.
Un accident groaznic, un deces și niciun vinovat
În acest număr al săptămânalului nostru vă prezentăm date din expertizele tehnice care se bat cap în cap, dar și solicitările familiei bărbatului decedat.
Expertize de mai bine de un an…
Totul a început în dimineața zilei de 10 iunie 2017. Victima, Gavril Kurucz, circula cu bicicleta în parcarea din centul orașului, pe linia dintre zona pietonală și spațiile de staționare. La un moment dat, o autoutilitară albă se apropie de intersecție și intră în parcare. Autovehiculul traversează intersecția și, în momentul în care garează într-un spațiu de staționare, lovește în plin biciclistul.
O filmare de pe camerele de supraveghere din zonă, pe care reporterii de la „Banatul Azi” au obținut-o, arată cum autoutilitara îl lovește pe biciclist, după care se urcă efectiv cu roțile peste acesta și îl zdrobește de bordură. Apoi, oamenii din piață observă ce se întâmplă, încep să gesticuleze puternic, iar șoferul autoutilitarei albe își dă seama că a lovit ceva și trage mașina înapoi.
Martorii cheamă ambulanța, iar medicii preiau victima. Bărbatul lovit ajunge la spital, unde, din nefericire, moare după aproximativ o săptămână.
Pentru că timpul trecea și familia victimei nu primea nicio veste, apropiații victimei au contractat un avocat care să-i ajute să-și găsesc dreptatea. Și au început expertizele tehnice care aveau menirea de a elucida ce s-a întâmplat. Între lunile februarie și aprilie 2018 s-au întocmit primele documente. Din acestea reieșea o „culpă comună”. Se specifica acolo că șoferul avea doar 11 km/h, iar biciclistul 9,5 km/h. De asemenea, se specifică existența urmelor de frânare.
Expertul tocmit de autorități susține că ambele părți sunt vinovate pentru că victima nu circula corespunzător. Piste de biciclete nu există în Oțelu Roșu, este un oraș mic unde fiecare traversează strada pe unde apucă, iar bicicliștii folosesc mereu traseul prin parcare. Mai mult, polițiștii au mai încercat să-i amendeze pe cei care mergeau pe bicicletă în zonă, dar în instanță au pierdut, dreptate primind bicicliștii.
„Biciclistul Kurucz Gavril avea obligația de a se deplasa pe bicicletă pe pista de biciclete, iar în lipsa acesteia bicicleta trebuia condusă pe partea dreaptă a drumului public, în sensul de circulație, pe acostament sau cât mai aproape de marginea părții carosabile. Respectarea acestei norme ar fi condus la evitarea producerii accidentului. Concluziile raportului nu au evidențiat o culpă victimei pentru producerea accidentului, în sensul neasigurării corespunzătoare”, se arată într-una dintre expertize.
O altă nebuloasă în expertize este poziția mașinii. Aceasta se afla la aproximativ un metru distanță față de victimă, la sosirea polițiștilor. Asta pentru că, după ce a strivit cu roata din față victima de bordură, șoferul a dat în marșarier, la semnele insistente ale martorilor, lucru ușor de văzut în imaginile de pe camerele de supraveghere. Astfel, familia victimei contestă rezultatul expertizei care spune că ar fi o culpă comună.
Șirul de expertize a continuat până în decembrie 2018. Urma ca la începutul acestui an să fie chemate părțile pentru a începe procesul sau cel puțin pentru a se finaliza ancheta. Nici până acum însă părțile implicate nu au ajuns în instanță.
Dorințele familiei îndoliate
Pentru că autoritățile nu au reușit să găsească vinovatul sau măcar să trimită cazul în judecată nici până astăzi, speranțele familiei victimei sunt în mâna avocatului. Acesta susține fără dubiu că ancheta este tergiversată.
„Expertizele, de obicei, durează foarte mult, fapt care întârzie procesul și creează o stare și mai mare de durere în rândul familiei victimei. Cauzele pot fi multe: aglomerarea expertului sau modul lui lent de lucru; necolaborarea sau colaborarea greoaie a organului de urmărire penală; anumite interese locale; lipsa de răspundere a celor care trebuie să supravegheze dosarul; inexistența unui termen stabilit prin lege cu privire la durata maximă în care trebuie finalizat dosarul de urmărire penală (mai ales în cazuri de acest gen); efectuarea cu întârziere nejustificată a actelor procedurale etc.
Privitor la prima expertiză, este interesant faptul că expertului, contrar dispozițiilor legale și hotărârii ÎCCJ, nu i s-a pus la dispoziție tot dosarul, iar anumite probe și măsurători nu au fost luate în considerare.
Se poate numi tergiversare atâta timp cât suntem blocați în această fază, în condițiile în care există probe certe cu privire la modul de producere a accidentului, coroborat cu faptul că organul de urmărire penală colaborează foarte greu cu experții. Din păcate, s-a creat o practică nescrisă, ca asemenea gen de procese să zacă ani în faza de urmărire penală. De asemenea, comunicarea cu organul de poliție este greoaie. Din păcate, se ajunge la situația — deși expertiza nu are o forță probantă superioară — ca dosarul să urmeze calea stabilită de expert și celelalte probe să nu-și mai aibă utilitate. Astfel, pe spatele expertizei se clădește soluția din dosar, fapt care duce la concluzia că un inginer auto (în cazul de față) este cel care se pronunță asupra trimiterii sau nu în judecată a unei persoane.
Solicităm daune morale și materiale și, deși practica judecătorească nu e în acest sens, dorim condamnarea la o pedeapsă cu executare”, a declarat Marius Flăcău, avocatul familiei victimei.
Familia acuzatului, nicio reacție
Am contactat și partea acuzată de producerea accidentului. Am luat legătura cu soția lui Traian Lungu pentru a cere un punct de vedere. Însă nu am avut succes. Tot ce ne-a transmis doamna Lungu s-a redus la următoarele: „Noi nu avem niciun punct de vedere. Nu suntem persoane publice. Nu facem nicio declarație, justiția știe ea ce să facă”.