Economia județului Timiș în mileniul III

197

După cum este cunoscut, județul Timiș a înregistrat performanțe economice notabile în anii acestui mileniu. Datorită acestui fapt, Timișul este devansat în prezent doar de zona București- Ilfov în ceea ce privește nivelul produsului intern brut pe locuitor și ocupă primul loc într-un clasament al zonelor metropolitane românești alcătuit in funcție de volumul exporturilor pe locuitor în comerțul internațional cu bunuri.

În ceea ce privește indicatorul produs intern brut (PIB) cuantificat în euro pps per capita, euro pps fiind o unitate monetară convențională cu aceeași putere de cumpărare în toate statele din UE, județul Timiș a înregistrat în perioada 2000 – 2014 cea mai mare rată de creștere (207,47%) comparativ cu celelalte regiuni metropolitane (metropolitan regions) sau zone metropolitane formalizate de CE și de Eurostat: București (zona București-Ilfov), Cluj (județul Cluj), Timișoara (județul Timiș), Craiova (județul Dolj), Constanța (județul Constanța), Iași (județul Iași), Galați (județul Galați) și Brașov (județul Brașov).

Eșantion PIB  (euro pps per capita)     Rate de creștere (%)
     2000     2014
UE 19 626 27 509   40,17
România   4 972 14 627 194,19
București 10 915 33 410 206,09
Timișoara   5 941 18 267 207,47
Cluj   5 775 17 575 204,33
Brașov   6 024 17 372 188,38
Constanța   6 461 17 219 166,51
Dolj   3 759 10 693 184,46
Iași   4 023 10 627 164,16
Galați   4 189 10 231 144,23

Sursa: Eurostat, General and regional statistics, Regional statistics by typology, Metropolitan regions.

Pe de altă parte, așa cum am menționat, județul Timiș ocupă ocupă primul loc într-un clasament al competivității pe piețele externe, un clasament alcătuit în funcție de valoarea per capita a exporturilor de bunuri în care, surprinzător, Clujul ocupă penultimul loc.

Eșantion               EBC (euro)
2007 2014
România 1 308 2 630
Timișoara 3 659 6 972
București 2 301 4 706
Brașov 1 818 4 497
Constanța 1 958 3 826
Craiova    556 1 751
Galați 2 413 1 523
Cluj    782 1 482
Iași    399    928

EBC – exporturi de bunuri per capita. Surse:Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 1/2008; 2. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 2/2008; 3. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 1/2015; 4. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 2/2015.

La fel ca și în cazul celorlalte regiuni metropolitane, principalele disfuncții sau puncte slabe ale economiei județului Timiș sunt determinate de structura ineficace și ineficientă a forței de muncă. Astfel, productivitatea extrem de scăzută a factorilor de producție (munca și capitalul) din economia României a fost grav afectată în ultimii ani de ponderea exccesivă a forței de muncă din agricultura de subsistență și a muncii cu un nivel rudimentar de calificare din industrie, construcții și servicii.

Eșantion % (2012)       % din total (2012)
PFMTP Agricultură Industrie CS
UE 44,7   5,1 15,8 79,1
România 43,0 30,6 20,5 48,9
București 49,8   2,0 11,2 86,8
Cluj 44,2 17,8 22,3 59,9
Timișoara 46,9 20,6 32,9 46,5
Craiova 45,5 50,0 13,1 36,9
Constanța 43,6 26,1 17,3 56,6
Iași 45,8 43,1 12,4

 

44,5
Galați 31,8 17,1 25,2 57,7
Brașov 41,7 12,6 28,3 59,1

PFMTP – ponderea forței de muncă în totalul populației; CS – construcții și servicii. Surse: 1. Eurostat, Economy and finances, National accounts; 2. Eurostat, General and regional tatistics, Regional statistics by typology, Metropolitan regions.

În sfârșit, nivelul scăzut al productivității muncii din economia românească și implicit din cea a economiei timișene se datorează mai ales numărului insuficient de angajați cu studii universitare și a celor implicați în activități de cercetare – dezvoltare. Astfel, ponderea românilor cu studii universitare în raport cu totalul populației era anul trecut cu 32,4% mai mică comparativ cu Ungaria, cu 40% mai mică comparativ cu Polonia, cu 42,4% comparativ cu Bulgaria și cu 43% mai mică comparativ cu Germania!

Eșantion    % din totalul populației
RUSU RUST
Germania 17,9 19,2
Polonia 17,0 12,7
Ungaria 15,1 12,7
Bulgaria 17,7 10,5
România 10,2   8,4

RUSU – resurse umane cu studii universitare; RUST – resurse umane în domeniul științei și tehnologiei. Surse: 1. Eurostat, Population and social condition, Demography and migration; 2. Eurostat, Science and technology, Human Resources in Science & Technology.

Din cele prezentate rezultă că principalul punct forte al economiei timișene îl constituie ponderea ridicată a exporturilor în totalul producței. Pe de altă parte, masivele exporturi ale economiei timișene, mai ales în domeniul producției industriale și agricole, implică multă muncă necalificată și o productivitate redusă a factorilor de producție, Cu toate că județul Timiș a înregistrat în ultimii ani cel mai ridicat nivel al PIB per capita comparativ cu celelalte județe, această performanță a fost contrabalansată de nivelul nesatisfăcător de calificare al forței de muncă din agricultură,industrie, construcții și servicii.

Ce-i de făcut în acest context? Evident, este nevoie de creșterea calității învățământului în scolile profesionale, liceele și universitățile din județul Timiș. Apoi, este nevoie de investiții intensive care să determine creșterea productivității muncii și a capitalului. Nici mai mult, dar nici mai puțin…

Dr.ing. Nicolae Țăran

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.