Aflat recent la Timișoara cu treburi organizatorice în filiala noului partid Pro România, Adrian Țuțuianu a făcut ample referiri la proiectul de buget de stat.
Aflat pentru prima dată în postura de a ține o conferință de presă în orașul nostru, politicianul a vorbit, pe lângă viața de partid, și despre bani.
Nici nu se putea altfel. Bugetul este cel mai nou motiv de a se împunge cei aflați la putere cu cei din opoziție. Proiectul de construcție financiară este văzut, citit, întors pe toate părțile și analizat de toată lumea. Până acum nu a primit prea multe opinii favorabile.
„Legat de buget. Pro Romania nu a participat la votul privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Decizia pe care luată pe baza următoarelor argumente:
În primul rând bugetul de stat este fundamentat pe o creștere economică ce nu poate fi atinsă, de 5,5 la sută. Asta înseamnă o supraestimare a veniturilor bugetului de stat, pe care noi am sesizat-o repetat.
Afirmațiile noastre sunt susținute de date recente publicate de Institutul Național de Statistică. O primă dată, IMS ne-a comunicat că în anul 2018 creșterea economică a fost cu 4,1 la sută. Mai puțin decât estimase comisia de prognoză. Și evoluția de anul trecut confirmă decelerarea la aproape jumătate față de ritmul de anul 2017. Asta face greu plauzibilă o revenire la creșterea pe care se bazează coaliția de la guvernare de 5,5 la sută pe acest an în condițiile în care partenerii comerciali ai României trec printr-o perioadă de încetinire a creșterii economiilor lor. Am să dau două exemple. Germania are o creștere economică aproape de zero. Și Italia, care este sub zero, deci negativă. În condiţiile în care România are peste 80 la sută din raporturile comeciale externe cu statele membre ale Uniunii Europene.
O a doua cifră care confirmă susţinerile noastre este aceea publicată de BNR. Importurile au fost scăpate de sub control. Deficitul de cont curent este de 9,4 miliarde de euro în 2018. Este cel mai înalt nivel de la criza din anul 2009 până astăzi. Cu precizarea că suntem în prezența unui derapaj care depășește semnificativ valoarea reper de 4 la sută din PIB stabilită de Comisia Europeană pentru statele membre ale UE.
Un al doilea argument. Bugetul a fost fundamentat pe un curs euro/leu ce deja a fost depășit. 4,6 a fost cursul luat în calcul. 4,75 / 4,76 a fost în mod constant cursul în ultima perioadă.
În al treilea rând, bugetul a fost constituit pe un deficit inițial de circa 36 de miliarde de lei. Asta înseamnă că România, potrivit previziunii inițiale, se împrumută 8 miliarde de euro în acest an pentru a susține acest buget. Adăugați la aceasta faptul că prin amendamentul propus de PNL, și adoptat apoi în plen, s-au majorat și alocațiile, ceea ce însemnă o majorare a deficitului de 0.2 la sută. Și în final, peste 8 miliarde și jumătate de euro vor fi împrumutați în anul 2019.
Al patrulea argument. Bugetul este fundamentat pe venituri bugetare estimate nerealist. Un exemplu. Licențele 5G sunt estimate în buget la o valoare de 2 miliarde de euro. Specialiștii în comunicații spun că nu poate depăși 500 milioane de euro această afacere. Ceea ce înseamnă 1,5 miliarde euro mai puțin. Un al doilea exemplu. În buget se prevede îmbunătățirea colectării de la ANAF cu 7,5 miliarde de lei. O sumă foarte mare pe care nu o credem posibilă. ANAF este nerestructurat iar conducerea actuală este departe de criteriile de profesionalism pe care le impune o asemenea funcție.” a explicat parlamentarul Adrian Țuțuianu de ce nu poate formațiunea sa să voteze proiectul de buget în actuala formă.
Sunt doar o parte a argumentelelor ce au dus la respingerea propunerii. Dar nu au fost uitate o altă serie foarte lungă de inadevertențe. Din acestea se mai pot enumera câteva.
Creșterea finanțării cu sume importante a serviciilor așa zis „secrete” este destul de greu de acceptat.
Continuarea unor investiții ce se desfășoară în Republica Moldova este destul de nesigură în acest moment. Până la alegeri și clarificarea poziției pro-Europa sau pro Est a statului vecin sumele ce merg în acere investiții nu sunt prea clar definite.
Creșterea în mod arbitrar a salariilor ce se dau în domeniul construcțiilor va duce în mod sigur la creșterea valorii totale a lucrărilor asumate de autoritățile locale. Acolo ar trebui mai degrabă să se corecteze eficiența muncii și revăzute contractele ce au puncte neclare. Fie că acestea sunt iunvestiții locale de mică amploare sau sunt lucrăril foarte mari de infrastructură.
Politicienii de la Pro România nu exclud din start colaborarea pe viitor în privința votării proiectului de buget, dar trebuie să se țină cont de numeroasele amendamente pertinente aduse de mai multe grupuri parlamentare. După remedierea celor mai evidente aberații se mai poate negocia această votare.