Ziua de 30 decembrie este una destul de tristă în istoria României contemporane. Ziua Republicii, ori Proclamarea Republicii Populare Române, așa era numită de istoricii obedienți sistemul de dictatură proletară, de fapt, a fost o manevră ocultă pusă la cale de o mână de conducători ai partidului comunist în colaborare cu armata sovietică de ocupație.
Anul 1947 a fost unul destul de tulbure în România ce abia încerca să se dezmeticească din războiul care a durat peste patru ani. A avut de toate anul ce urma să se încheie: un guvern dominat de comuniști, vechea armată regală în degringoladă, prin schimbarea ofițerilor de carieră cu politrucu fără pregătire, greve, manifestații pro dar și contra forțelor de stânga în ascensiune.
De fapt, lovitura de stat ce a forțat abdicarea regelui Mihai I a fost ultimul act pentru a pune mâna pe putere în totalitate.
Prin Constituție, dar și prin menirea sa de tânăr educat să conducă un stat, regale era garantul unei țări echilibrate. Din punctul de vedere al mai marilor de la Kremlin, nu se mai putea coabita cu un rege într-un stat ce trebuia să devină satelit sovietic.
S-a impus Regelui Mihai, prin șantaj și amenințare, semnarea unui act de abdicare sub amenințarea unui pistol. Personaje de tristă amintire ca Petru Groza, prim ministrul de la acea vreme, și Gheoghe Gheorghiu-Dej, liderul comuniștilor, au șantajat cu lichidarea fizică a celor peste 1000 de studenți protestatari ce erau arestați pentru că se opuneau regimului totalitar. În aceeași zi a fost proclamată Republica Populară Română, prin încălcarea constituției în vigoare la acea data.
Întreaga Familie Regală a fost trimisă în exil în primele zile ale anului 1948. Starea de exil forțat a durat de facto până în anul 1997, când, cu jumate de gură, s-a admis că s-a făcut o eroare cu o jumătate de secol în urmă.
Din toată schimbarea forțată de regim, Regele Mihai I a fost figura tragică ce a suportat, fără a avea alternative, deraierea României de la traiectul său de stat European. Timp de 50 de ani țara a fost un vagon ce se bălăngănea la coada trenului socialist ce se târâia spre abis.
Schimbările politice fundamentale aduse de lovitura de stat s-au petrecut fără aprobarea națiunii române, care nu a fost consultată printr-un referendum privind schimbarea formei de guvernământ (nici până în prezent).
Tocmai prin lipsa unei consultări adevărate a populației bine informate în prealabil despre ce înseamnă o republică reală și ce este o monarhie constituțională funcțională, și azi, după multe decenii, trăim într-un simulacru de republică de mucava ce nu este nici măcar originală, ci rezultatul nereușit al unui experiment pornit de Groza și de Ghorghiu-Dej.