Casa Corpului Didactic Timiș este unul din organizatorii ce s-a alăturat unui proiect județean extrem de ambițios ce vrea să facă educație tinerelor generații prin metode mai aparte. Folclorul este,așa cum se știe, un bun ce trebuie transmis mai departe. Departe de a fi un tip de cultură de nișă doar pentru cunoscători ori pentru cei cu origini apropiate la sate,arta populară adevărată este un bun al tuturor.
Proiectul, aflat la prima ediție, este deosebit de ambițios. Se dorește prezervarea și scoaterea în evidență a caracterului de bogăție a tradițiilor. Cei ce se alătură programului pot fi numiți, așa cum inspirat spune titlul proiectului, „Ambasadorii tezaurului etnografic național”. Această primă ediție a proiectului este cofinanțată de către Consiliul Județean Timiș prin Agenda Culturală 2018.
În Anul Centenarului, Casa Corpului Didactic Timiș propune o serie de activități ce îmbină vechiul cu modernul. Prin activități culturale sunt promovate în rândul elevilor artele și meșteșugurilor populare românești, ale creatorilor și meșterilor populari bănățeni. Ateliere de confecționat păpuși tradiționale, de pictură pe obiecte ceramice și pe sticlă sau de confecționat traiste pentru colinde se numără printre activitățile desfășurate în primul muzeu al cânepii din România.
Alături de Casa Corpului Didactic au mai venit ca parteneri asociația culturală „Tradiții, Identitate și Succes”. Împreună au reușit să aducă o mulțime de copii de cele mai felurite vârste la Muzeul Cânepii din Timișoara de pe strada Preyer, numărul 40, pentru a participa cu tot elanul lor și deschiderea spre inedit la un atelier de confecționat păpuși tradiționale.
Poate părea ciudat pentru elevii de acum ce primesc cadou de ziua lor sau cu multe alte ocazii o sumedenie de jucării din cele mai sofisticate sau tehnologizate cu leduri, telecomenzi și performanțe ca ale unui calculator, că în urmă cu ceva ani, copii de atunci își făceau singuri jucăriile. Cele mai iubite erau păpușile meșterite din ce se găsea pe lângă gospodărie.
Din bucăți de cârpă sau din știuleți ori din cea mai banală cânepă, mâinile îndemânatice încropeau păpușele la fel de frumoase ca cele din plastic ce ies azi de pe porțile fabricilor.
Copii au intrat repede în joc și au imaginat cele mai deosebite păpușele. După ce au vizitat muzeul și au vizionat filmul documentar „Povestea cămășii de cânepă” sub îndrumarea atentă a Leontinei Prodan și a lui Alexandru Pop au muncit cu sârg la atelierul de confecționat păpuși tradiționale. Nimic nu le-a părut prea greu. Și vor să mai revină în acest loc fermecat.
Poate că cei mai mulți dintre timișoreni nici nu știu că există un astfel de muzeu la noi în urbe. O plantă ce a însoțit poporul de pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri a căzut din cauza unor minți încuiate în uitare. A fost interzisă cu argumente stupide. Au fost uitate miile de avantaje doar pentru că niște politicieni cocoțați în poziții nemeritate, cărora nu prea le-a plăcut școala, au confundat două plante diferite.
Cânepa noastră europeană, Cannabis sativa, a fost confundată cu mult hulita plantă ce conține un drog periculos, Cannabis indica. Nu a mai contat că aveau caracteristici diferite.
După o luptă îndelungată începe să fie recunoscută greșeala enormă și se încearcă repunerea în drepturi a strămoșeștii plante tehnice ce a dat fire de tors, alimente, ulei, șemințe și chiar materiale de construcții timp de mii de ani.