Atât legea RCA cât și legea privind asigurarea obligatorie a locuinelor vor fi modificate, cel mai probabil chiar de anul acesta. În plus, din toamnă intră în vigoare legea IDD, care va schimba mult felul în care brokerii dar și asigurătorii tratează clienții și care ar putea aduce majorări de primă.
Aflată deja pentru avizări în Guvern, noua legea a asigurării obligatorii a locuinţei are şanse mari de a ajunge în Parlament chiar anul acesta. Ea va permite brokerilor de asigurare să vândă direct poliţele şi, mai mult, ar putea aduce o lărgire a ariei de riscuri pe care cea mai ieftină asigurare de locuinţă din România le acoperă. Aceasta se va întâmpla, însă, doar dacă Guvernul va încheia analiza şi va reuşi să trimită către Parlament noua lege.
Reprezentanţi ai pieţei, dar şi parlamentari au propus de-a lungul timpului ca acoperirea asigurării obligatorii (PAD), care se limitează la daunele provocate de cutremur şi inundaţie, să fie extinsă.
De exemplu, una dintre idei este ca alături de poliţa PAD să fie vândute şi pachete de microasigurări care să acopere riscurile de incendiu, furună sau inundaţie de conductă. Această variantă a şi fost propusă de una dintre asociaţiile brokerilor, Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare. O ată propunere, inclusă chiar şi într-un proiect de lege elaborat de mai mulţi deputaţi, cere care furtunile să fie acoperite prin poliţa standard.
În prezent, poliţa obligatorie acoperă doar pagubele provocate de cutremur, inundaţie sau alunecări de teren, însă au existat foarte multe situaţii în care persoane afectate de alte tipuri de fenomene au solicitat despăgubiri, crezând că asigurarea obligatorie este acoperitoare. Un caz foarte cunoscut este cel al furtunii care a lovit anul trecut oraşul Timişoara şi care a provocat pagube substanţiale.
Acelaşi act normativ, transmis de Autoritatea de Supraveghere Financiară Guvernului încă din toamna anului trecut, propune, de asemenea şi introducerea posibilităţii ca acţionari ai Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) să fie şi firme care nu activează în domeniu. PAID este singura firmă autorizată să vândă asigurarea obligatorie de locuinţă şi are, în prezent, ca acţionari 12 firme de asigurare dintre care două sunt în faliment.
Firma care vinde asigurările obligatorii are nevoie de actionari noi
De partea cealaltă, lărgirea numărului de acţionari este un deziderat foarte important pentru viitorulul Pool-ui de Asigurare Împotriva Dezastrelor(PAID), organism construit special pentru a creşte numărul de locuinţe asigurate, dar a cărui apariţie a avut exact efectul invers, având în vedere că în prezent sunt asigurate sub 20% dintre case, faţă de aproape 40% în 2009.
Pentru a îşi putea creşte vânzările, PAID are nevoie de o majorare de capital, în condiţiile în care trebuie să respecte aceleaşi norme de solvabilitate ca orice altă firmă de asigurare. Actualii acţionari nu s-au arătat însă deschişi la o astfel de majorare, iar alte firme de asigurări care nu sunt încă în PAID analizează cu atenţie evoluţiile. Mai mult, PAID are doi acţionari falimentari ai căror lichidatori încearcă să vândă acţiunile fără să aibă însă prea multe opţiuni.
Cu două firme falimentare în acţionariat (Astra şi Carpatica), încă două care au atins deja pragul maxim permis de lege pentru deţinerea de acţiuni (Groupama şi Gothaer) şi încă una, Generali, care are spaţiu de manevră doar de la 11% la 15% din titluri, PAID este dependentă de acţionarii mici. Mai mult decât atât, patru dintre cei şapte acţionari mici (Euroins, Certasig, Grawe şi ABC Asigurări) nu par interesaţi de piaţa asigurărilor de locuinţă, după cum arată cifrele, motiv pentru care s-ar putea să nu dorească neapărat să îşi majoreze participaţia la PAID.
Rămân, aşadar, companiile Uniqa şi Ergo, alături de City Insurance care, deşi este astăzi cel mai mare vânzător dintre membrii PAID, a fost salvată în ultimul moment printr-o infuzie de capital şi se află în continuare sub supravegherea ASF.
Potrivit unor calcule, depăşirea pragului de 1,7 milioane de poliţe valide ar aduce de la sine o expunere suficient de mare încât să fie nevoie de majorarea capitalului pentru a respecta normele de solvabilitate. Este doar cea mai fericită dintre variantele în care PAID ar avea nevoie de o infuzie de capital. Scenariul advers ar fi ca un eveniment major (cutremur sau inundaţie) să genereze atât de multe plăţi de daune încât să fie nevoie ca PAID să îşi majoreze capitalul.
Cel mai negru scenariu, inclus şi în calculele reasigurătorilor care garantează pentru PAID, este apariţia unui eveniment major, de genul celui din 1977 care, în cel mai rău caz, ar putea produce pagube de circa 1,6 miliarde de dolari, cu mult chiar şi peste nivelul reasigurării.
Citește mai mult pe capital.ro