În episodul de astăzi mai zăbovim puţin prin Munţii Mehedinţiului, să mai vedem şi alte minunăţii ale naturii de aici: văi, povârnişuri, cascade care bat recorduri la debit sau înălţime. Una dintre acestea este şi Cascada Cociu, situată în partea centrală a Munţilor Mehedinţiului, în apropiere de staţiunea Băile Herculane, cu o cădere de apă de peste 120 m, de la aproximativ 790 m până sub 660 m altitudine, cu împrejurimi sălbatice, cu versanţi abrupţi şi calcaroşi, totul terminându-se în haosul de bolovani şi doborâturi din jurul albiei pârâului — un traseu cu multe dificultăți.

Din Băile Herculane pornim spre Baia de Aramă, trecem de 7 Izvoare și ajungem în poiana lui Roşeţ, unde şoseaua virează la stânga peste pod, iar dincolo de poiană, pe care o traversăm, dăm de abruptul impresionant al Cociului.

De la marginea poienii începe şi traseul — vom fi însoţiţi de un marcaj cu punct roşu, pornim printr-un labirintul de bolovani şi doborâturi, care face traseul mai dificil decât e de așteptat. Pârâul Ogaşul lui Roşeţ curge prin capătul din aval al poienii şi poate fi sec în perioadele cu precipitaţii slabe. Nicio îngrijorare însă, deoarece Ogaşul lui Roşeţ are izvoare permanente mai sus de cascadă, cursul lui fiind de multe ori subteran de-a lungul albiei. Prezenţa apei la şosea, cu căderi, mici cascade, este un semn că spectacolul va fi mai darnic în intensitate cu cel ce se încumetă să urce până la cascadă.

Urmează un traseu destul de scurt, dar nu foarte uşor, mai ales dacă e umezeală sau zăpadă — pe o distanţă de mai puţin de 2 kilometri diferenţa de nivel este de aproape o jumătate de kilometru. Întâlnim cărări cu bolovani, trunchiuri căzute, rupturi de pantă unde rampa e din ce în ce mai pronunţată, sau locuri unde e nevoie de căţărare. Întâlnim, din nou, pârâul care ne însoţeşte până la cascadă. Traseul dus-întors se parcurge în cel mult două ore vara, timpul fiind dublu iarna, în funcţie de starea zăpezii. În perioadele umede sau reci, bocancii de calitate sunt cea mai bună alegere. Nu vom consuma vara apă din pârâu sau de la cascadă, deoarece acesta parcurge în amonte o zonă de exploatare forestieră.

Se mai escaladează câte un trunchi de copac căzut, câte un bolovan. Ultima parte a urcuşului solicită efort suplimentar, așa că e nevoie de scurte popasuri, timp numai bun pentru a admira spre vale creasta împădurită a munţilor Cernei, cu abrupturi calcaroase şi un relief diferit în amonte. Cu cât drumul urcă mai mult, iar cascada începe să se facă auzită, călătorul este lovit de un abrupt de calcar alb şi i se dezvăluie privirii o zonă sălbatică, până se ajunge la cascadă.

Un peisaj care îţi taie respiraţia şi te lasă fără cuvinte, cu abruptul de calcar și căderea de apă, totul înconjurat de păduri de pin, contraste de alb, albastru, verde.

Ştiind cât de dificil este acest traseu, e bine să facem câteva observaţii:

— în perioade cu îngheţ, în timpul sau după ploi abundente sau când se înregistrează diferenţe importante de temperatură, în zona abruptului cad pietre de diferite dimensiuni, de la o înălţime considerabilă; spectacolul este de neuitat datorită tunetelor amplificate de amfiteatrul de stâncă, dar cu condiţia să nu fim prea aproape de abrupt sau de baza cascadei;

— pe timp de iarnă, în partea superioară a cascadei se formează gheţuri de dimensiune mare, care se pot desprinde, fărâmiţa şi cădea de la înălţime, provocând cel puţin răniri, deci, încă o dată, îndemnul de a nu sta mai mult decât este necesar la baza cascadei.

— se poate ajunge la partea superioară a cascadei de pe drumul forestier Topleţ (păstrăvărie) – Balta Cerbului: la mai mult de 4 kilometri distanţă de Balta Cerbului, o ramificaţie circulată coboară la obârşia Ogaşului lui Roşeţ, pe care se poate înainta pe drum, şi apoi, cu multă atenţie, pe o potecă, până la abrupt (numai pe vreme bună).

Cine se încumetă să facă un astfel de traseu, petrecând un weekend în zona Băilor Herculane, trebuie să se intereseze cum va fi vremea: vânt, ploaie, soare, pentru a şti ce echipament să folosească și a fi lipsit de surprize pe traseu. Însă o astfel de excursie, vă asigur, nu va fi uitată niciodată.