Operațiunea „liberi și ferice”! Scapă „greii” din politica timișoreană de Justiție?

225

Modificările pregătite pentru redefinirea abuzului în serviciu pot reprezenta salvarea multor politicieni. Benficiari ar fi nu doar Liviu Dragnea sau Sevil Shhaideh, ci și primarul Timişoarei, Nicolae Robu, şi fostul edil-şef, Gheorghe Ciuhandu, în dosarul retrocedărilor ilegale. Cei doi timişoreni ar putea scăpa de cercetarea penală pentru că nu ar exista dovezi care să arate că ei sau familiile lor ar fi beneficiat de foloase materiale. Şi acestea nu snt singurele dosare de care poate scăpa actualul edil al oraşului.

Şansă pentru Nicolae Robu şi Gheorghe Ciuhandu în dosarul restituirilor ilegale a 967 de case.

De abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul sunt acuzaţi şi actualul şi fostul primar al Timişoarei Nicolae Robu şi Gheorghe-Coriolan Ciuhandu. Cei doi şi-ar fi încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 și ar fi deposedat statul român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro.

Cu toate că legea le-ar fi dat drept foștilor proprietari și moștenitorilor lor să-și redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile, respectiv le-ar fi dat dreptul chiriașilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriași care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile și le ocupau la acea dată, funcționarii publici din cadrul Primăriei Timișoara ar fi încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timișoara, care nu au avut calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 și care, astfel, nu aveau niciun drept să dobândească respectivele imobile.

Iată definiţia abuzului în serviciu:

Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonanţe de guvern sau Ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi, prin acesta, cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă.”

De ce sunt acuzaţi Robu şi Ciuhandu

Procurorii DNA au dispus, anul trecut, efectuarea urmăririi penale față de actuali și foști edili ai municipiului Timișoara, printre care și Nicolae Robu, pentru abuz în serviciu în legătură cu vânzarea ilegală de imobile naționalizate.

Potrivit unui comunicat al DNA, sunt urmăriți penal: Nicolae Robu — primar al municipiului Timișoara, Dan Diaconu — viceprimar, Gheorghe Ciuhandu — fost primar, Traian Constantin Stoia — fost viceprimar, Martin Staia — fost director în Primăria Timișoara, toți pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, iar la unii fapta este în formă continuată.

Procurorii susțin că, în perioada 1996–2015, mai mulți funcționari publici din Primăria Timișoara, precum și alte persoane și-au încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 și au deposedat statul român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului.

Contextul desfășurării activităților infracționale este următorul: în luna ianuarie 1996 a intrat în vigoare Legea 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului în perioada regimului comunist. Această lege le dădea drept foștilor proprietari și moștenitorilor lor să își redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile. Totodată, legea a dat dreptul chiriașilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriași care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile și le ocupau la acea dată”, precizează DNA.

Anchetatorii au constatat că funcționarii publici din primărie au încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timișoara, care nu au avut calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 și care, prin urmare, nu aveau niciun drept să dobândească respectivele imobile.

Funcționarii din cadrul Primăriei Timișoara au vândut în mod fraudulos imobilele persoanelor în cauză, la prețuri modice, stabilite în baza Legii 112/1995 și HG 20/1996, deși cunoșteau că respectivele dispoziții nu aveau nicio aplicabilitate în privința acelor persoane. Prejudiciul total cu referire la deposedarea statului de cele 967 de imobile este estimat la aproximativ 40 de milioane euro”, subliniază sursa citată.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane care, la data faptelor, erau funcționari în cadrul Primăriei Timișoara.

Dosarul anvelopării blocurilor, încotro?

Un alt dosar în care primarul Timişoarei este acuzat de abuz în serviciu este cel al anvelopării blocurilor din oraş. Alături de Nicolae Robu, în dosar sunt suspecţi şi viceprimarul Dan Diaconu şi directorul Direcţiei Edilitare, Culiţă Chiş. În același dosar este cercetată și Ana Georgiu, angajată la Direcția de Dezvoltare a Primăriei Timișoara. Și ea este tot suspect în dosar pentru ca răspunde de eficientizarea termică a blocurilor din oraș, ea fiind cea care a întocmit documentele pentru finanțare.

Toţi au trecut pe la sediul DNA, în iunie, pentru a da explicaţii în faţa anchetatorilor. Toţi ar fi complotat pentru a falsifica dosarul de finanţare europeană pentru reabilitarea termică a 50 de blocuri. Au obţinut, cu acte false, susţin procurorii, 10 milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Întrebat de legalitatea actelor care au stat la baza finanțării europene pentru anveloparea mai multor blocuri din oraș, Robu a spus ca totul a fost legal. A menționat că nu garantează decât pentru acțiunile lui, dar că are încredere în colegii săi, care au trecut joi pe la DNA. Dan Diaconu ar fi fost pus sub acuzare în acest dosar de fals, iar Culiță chiar a fost audiat mai multe ore ca suspect, potrivit unor surse. De asemenea, el a susținut ca nu a făcut nimic ilegal.

Primarul Timișoarei s-a justificat… pe Facebook

La scurt timp după ce a aflat ce acuzaţii i se aduc, primarul Timişoarei a ţinut să se justifice. A făcut acest lucru printr-o postare pe Facebook. Acesta a postat un text în care se declară nevinovat în dosarul anvelopării blocurilor.

Am fost chemat la DNA pentru a mi se aduce la cunoștință că am calitatea de suspect într-un dosar legat de anveloparea unor blocuri pe fonduri europene. Ce pot spune este că n-am nicio nelinişte în ceea ce mă privește, pentru că n-am făcut personal nicio ilegalitate și nici n-am cerut altora să facă, nici pe această speță, nici pe altele.

Dimpotrivă, mereu le cer tuturor colaboratorilor să respecte cu sfințenie legea. Eu sunt implicat în această speță:

1) o dată prin refuzul de a satisface pretențiile proiectantului de a i se plăti sume peste valoarea contractului de achiziție — 15.000 euro —, încheiat prin atribuire directă în baza și în limitele legii achizițiilor publice, pretenții rezultate în urma reevaluării de către el a valorii muncii lui, refuz suspectat de abuz în serviciu în dauna firmei în cauză

2) a doua oară prin faptul că am semnat declarațiile cerute de procedurile de accedere la fonduri europene că toate documentele conexe cererii de finanțare sunt legale — lucru asupra căruia eu am primit toate garanțiile de la aparatul de specialitate —, în condițiile în care există suspiciuni că s-ar fi comis de către anumite persoane falsuri etc. Evident, n-am avut știre de așa ceva! Firesc, îmi voi susține nevinovăția când voi fi chemat să dau declarații, eu prin tot ce am făcut acționând cu bună-credință, cu convingerea că tot ce se întâmplă este legal, că fac o faptă bună, aducând României, Timișoarei, unui număr mare de familii, până la urmă dacă îmi amintesc bine, 1.500! —, milioane de euro din fondurile europene nerambursabile.

În fine, țin să declar că eu iau ca pe ceva normal că sunt audiat, că, având semnătură pe niște documente care girează documente asupra cărora planează suspiciuni de ilegalitate — fals etc. —, mă fac suspect și am încredere că procurorul de caz va face lumină în ceea ce ne privește pe fiecare din cei implicați”, a scris edilul pe Facebook.

La nivel național sunt zeci de persoane care pot scăpa de urmărirea penală şi pot să doarmă liniştite pentru că infracţiunile lor nu mai sunt pasibile de închisoare. Alături de Liviu Dragnea, mai pot scăpa şi Sevil Shhaideh, Dan Şova, Ilie Sârbu, Ecaterina Andronescu, Victor Ponta şi mulţi, mulţi alţii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.