Mulțumesc PEN Clubului român pentru a se fi oprit la numele meu în alegerea primului laureat al Premiului „Doina Cornea”.
Felicit PEN Clubul român pentru a fi avut inițiativa înființării premiului, neașteptând, până în secolul următor, ca o instituție majoră a statului să aibă această inițiativă.
Urez acestui premiu să devină o instituție puternică, demnă de numele pe care îl poartă și de semnificația exemplarului destin civic al Doinei Cornea.
La aproape trei decenii de la un decembrie tragic, însângerat, cumplit manipulat, dar plin de speranțe, în România nu a avut loc o reconciliere națională.
În schimb, tot de aproape trei decenii, au loc zilnic reconcilieri de haită, de interese murdare și realinieri dictate de un azimut al sfidării intereselor naționale.
Doar spiritul civic mai poate și mai este îndreptățit astăzi să fie pârghia de presiune asupra unei clase politice inepte, iresponsabile și a cărei fibră este țesută din cinism.
Acolo unde nu Politicul este subordonat Țării, ci Țara este subordonată Politicului și intereselor sale, statul de drept rămâne o simplă intrare într-un dicționar al utopiilor.
Unul retipărit pe viața oamenilor, în nesfârșite ediții cinic revizuite și criminal adăugite. La nesfârșit.
Tot ce mai pot adăuga este un posibil nume al unei mișcări civice naționale, demne de memoria Doinei Cornea: Doar spiritul civic mai poate și mai este îndreptățit astăzi să fie pârghia de presiune Doar spiritul civic mai poate și mai este îndreptățit astăzi să fie pârghia de presiune Doar spiritul civic mai poate și mai este îndreptățit astăzi să fie pârghia de presiune „Ajunge!“