În România există localități pustiite ce nu au locuitori, sunt amplasate în mijlocul unui lac sau a unei deversări de deșeuri toxice, sunt lipsite de orice fel de imobil sau au fost mutate în componența unor Unități Administrativ Teritoriale vecine păstrându-se totuși și fosta înregistrare a localității ce trebuia să dispară.
Aceste localităţi ,ce uneori delimitează un teren viran, sterp, există în datele publice administrate de multe din instituţiile României. De ce o localitate fără imobile şi străzi are cod poştal? se poate trimite acolo o scrisoare recomandată? De ce există localitate în componenţa căreia intră doar o fermă? Poate cineva considera că o localitate acoperită de deşeuri toxice mai poate fi locuibilă?
Aceste localităţi trebuiesc radiate din evidenţe, lucru inceput prin Legea 2/1989 ce a fost insă rapid abrogată imediat după Revoluţia aceluiaşi an prin Decretul de Lege 38/1990 ce declară neconstituţional ştergerea unei localităţi din evidenţele Statului.
O echipa de pasionati au participat la un „Hackaton” (n.r. eveniment in care programatori, ingineri de software, graficieni etc participa si colaboreaza pe un anume proiect) cu „Open data” (n.r. Date deschise, libere la folosire, de cele mai multe ori venind de la autoritati) si a realizat un proiect care ilustreaza fenomenul localitatilor „fantoma” din tara noastra.
„Am gasit si cateva exemple ciudate. Am dat peste sate in care nu am gasi oameni sau case, dar in registrul agircol am gasit ca acolo au fost inregistrate la recensamant sute de oi sau capre. Am gasit localitati in care din satelit se vede ca nu mai exista nici o constructie sau drum pe vatra satului, dar in acte acolo au fost inregistrate vaci sau porci”, a povestit Iurie Maxim, unul dintre membrii echipei care a realizat proiectul.
„Am mai gasit, spre exemplu, o localitate care nu exista in realitate, nu apare nici un om in evidente in localitatea respectiva, dar la Registrul Comertului apare o firma inregistrata acolo. Firma nu apare, totusi, ca are activitate, insa ea a fost inregistrata la Registrul Comertului in acea localitate care practic nu mai exista”, a mai povestit Iurie Maxim.
Câteva exemple de localitati „fantomă”:
Localitatea Eteni din Comuna Odoreu, judetul Satu Mare – Conform informatiilor din cadrul Recensamantul Populatiei si Locuintelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensamantului. Localitatea a fost identificata pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959), dar pe ortofotoplanuri perimetrul delimiteaza un teren viran, fara constructii, pe pozitia vechii vetre a satului. Localitatea a fost distrusa de raul Somes, pe 14 mai 1970, dupa ce raul a inundat satele Eteni si Cucu. Ruinele gospordariilor din localitate au fost rase cu ajutorul buldozerelor, in timpul regimului comunist. In conformitate cu informatiile statistice din anul 2013 ale Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si Pentru Siguranta Alimentelor localitatea figureaza cu 104 caprine.
Localitatea Padureni din Comuna Viisoara, judetul Bihor – Conform informatiilor din cadrul Recensamantul Populatiei si Locuintelor din anul 2011 localitatea avea doi locuitori la data rencensamantului. In prezent, conform imaginilor satelitare, localitatea nu mai are nici o constructie, perimetrul localitatii delimitand un teren agricol. Serverului cartografic al Institutului National al Patrimoniului confirma inexistenta localitatii. Cu toate acestea in conformitate cu informatiile statistice aferente crotalierii din anul 2013 ale Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si Pentru Siguranta Alimentelor localitatea figureaza cu 5 bovine si 364 ovine in conditiile in care populatia conform recensamantului a fost de 2 locuitori.
sursa: www.capital.ro
