,,Am decis să emigrez! Nu mai suport umilința din jur”. Scrisoarea deschisă a unui tânăr medic român, ajuns la capătul răbdării

Nu imi merge rau. Am muncit zile si nopti pe branci fara sa-mi dea nimeni o mana de ajutor. Mi-am cladit singur drumul in profesia medicala. Ma descurc (ce cuvant…romanesc), nu mint, nu as avea de ce. Totusi, ma gandesc foarte serios sa plec dupa umilinta pe care am simtit-o la 1.03.2018.

Am muncit mereu doua job-uri, inca din rezidentiat. Am facut si garzi la spitale clinice si ambulanta la 112 si medicina muncii si vizite la domiciliu… tot. Am fost plecat de-acasa cate 72 de ore incontinuu, am facut naveta 100 km pe zi pana intr-o comuna populata 90% de rrom si acum, tot navetist sunt. Am explicat oricui a vrut sa auda importanta vaccinarii, am tratat mii de oameni de boli grave, in faze incipiente, am consiliat adolescenti despre cum se foloseste un prezervativ si ce inseamna menstruatie, am fost in saptamana altfel in scolile si gradinitele unde invata copiii mei si le-am tinut cursuri despre bacterii, am tinut pana si o lectie libera despre antreprenoriat la o clasa de a XI-a intr-un colegiu national. Ma zbat, ma implic, vreau sa fac bine, vreau ca eu sa contez si sa fiu cel mai bun in meseria mea. Atat cat stiu, vreau sa ajut si sa stiu ca am facut tot ce se putea.

Nu mai pot, din 1.03.2018 nu mai pot. Si vreau sa emigrez.

Nu ma intereseaza ca medicul dumneavoastra de familie este un incapabil, ca va cere bani pentru o trimitere, ca nu consulta, ca nu stie, ca nu vrea, ca lipseste, ca vorbeste la telefon. E o profesie liberala si fiecare e liber sa o exercite cum isi doreste. E vina pacientilor ca nu ii sanctioneaza mutandu-se la un alt medic mai capabil. Nu ma intereseaza ca sistemul e o porcarie. Daca vrei, faci din rahat bici si mai si pocneste! Eu si colega mea am facut si suntem mandri de asta! Pacientii nostri sunt primiti si vazuti in timp record, se fac ecografii, teste de glicemie si ekg-uri in cabinetul nostru, gratuit. Pacientii nostri sunt consultati, diagnosticati si tratati si abia apoi trimisi la specialist, doar daca ne depaseste competenta sau tratamentul nostru nu a functionat in timp util. Am mesaje primite la ora 24 de la mamici speriate despre bebelusii lor si raspunsuri catre ele trimise la 3 minute dupa, desi dormeam. Am telefonul deschis 24/7 si ma dedic acestei pofesii, asa cum este ea, e minunata!

Cum este posibil ca din 1.03.2018 un coleg specialist din spital, indiferent de specialitate sa castige brut cat intreg venitul cabinetului nostru?

10.000 de lei pe luna. Atat facturam CAS. Din acesti bani se platesc o asistenta si o infirmiera. Ar mai fi nevoie, dar atat ne permitem. Din acesti bani se plateste caldura pentru 75 mp. La noi in sala de asteptare este curat si cald! Din acesti bani se platesc facturi catre tot ceea ce consumam. Hartie, consumabile medicale, contabil, SSM, PSI, analize anuale, rate la computere/laptop-uri, frigidere, se cumpara medicamentele injectabile pe care le administram gratuit pacientilor nostri cand e nevoie, se achita contractele cu furnizorii de internet, colectare deseuri, benzina pentru naveta…. tot. Si din ce ramane? se impoziteaza ,evident.

Ma simt atat de umilit incat doare. Azi mi-a fost atat de greu sa consult. Nu e invidie. Imi iubesc si respect colegii. E dezgust, un profund dezgust pentru cei carora le-a trecut prin cap sa arunce cu bani in 1/3 din aceasta categorie profesionala, fara niciun criteriu de perfromanta si a ales sa-i ignore pe toti ceilalti. La televizor vedeam burtiere cu „toti medicii vor primi si toti medicii vor avea” si ma gandeam „astia sunt nebuni? nu intra nimeni in direct sa explice ca nu este asa?” – am aflat apoi ca s-a conditionat prezenta in platou a oficialilor doar daca nu se discuta despre medicina primara.

Eu nu vreau bani in plus. Vreau respect. Vreau criterii de performanta. Vreau ca medicul din Floreasca care are pacienti internati pe hol fiindca nu mai este loc de ei sa aiba salariul mai mare decat cel de la Baicoi. Vreau ca medicii de familie care nu isi fac treaba sa fie scosi din sistem si inlocuiti cu tinerii care pleaca pentru moment in proportie de 90% peste hotare. Din acest motiv varsta medie in medicina de familie este 55 de ani, aproape niciun medic tanar nu vrea sa se implice in aceasta mocirla a umilintei. Nici eu nu am facut-o, am evitat sa cumpar, iubesc insa meseria si o fac ca angajat.

Eu vreau respect si recunostinta pentru efortul depus. Si o sa il iau, de la un popor strain care isi voteaza liderii cu mintea, nu cu burta.

Conform noii grile de salarizare, un sofer de ambulanta castiga mai mult decat mine si mult mai mult decat un medic de familie angajat in Bucuresti. O asistenta in spital, daca face garzi, ma depaseste lejer de doua ori.

Dupa ce scad benzina data pe naveta, e posibil sa castig la fel cat o infirmiera. Daca iau maxi-taxi si fac doua ore in plus, am sansa de a o depasi!

Un medic psihiatru va avea un spor de minim 30%. Asta inseamna aproape 9000 de lei. Tot medic ca si mine, un rezidentiat mai lung cu doi ani si un SFANT POST IN SPITALUL DE STAT. Omul ala ,daca face 4 garzi de weekend, va putea castiga net, 14.000 de lei. Aproximativ cat doua cabinete medicale de medicina de familie din mediul rural cu 1000 de pacienti inscrisi, asistente, medici, facturi… tot ce inseamna. Un singur om, platit din acelasi buget, in acelasi sistem public. Chiar nu pot ,imi pare rau.

Va doresc sanatate!”, încheie medicul scrisoarea sa.

sursa: smartwoman.hotnews.ro