Sistemul sanitar din România este pe ultimele locuri în Europa. Starea jalnică a spitalelor, lipsa echipamentelor performante, deficitul de medici şi nepăsarea guvernanţilor ultimilor 30 de ani au făcut ca drumul spre însănătoşire al românilor să fie plin de riscuri şi de neajunsuri. Iar Timişoara nu face excepţie. Unităţi sanitare cu pereţi scorojiţi, clădiri care stau să cadă şi dotarea necorespunzătoare cu aparatură medicală sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă spitalele din oraş.
O situaţie deosebit de gravă a zguduit lumea medicală din oraşul de pe Bega la începutul acestui an, când pe reţelele de socializare a apărut o fotografie cu unul dintre saloanele Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara. Situaţia dramatică în care erau cazaţi pacienţii a fost rapid prezentată de mass-media şi au fost sesizate autorităţile. Cu ce am rămas după acest scandal? Cu promisuni de mai bine.
„Nu putem face peste noapte ce nu s-a făcut în ultimii zeci de ani”
Când scandalul a izbucnit şi jurnaliştii au dat năvală în Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, conducerea unităţii sanitare a ieşit la rampă cu explicaţii. Medicii susţin că oferă tot ce pot pacienţilor, dar spun că nu pot reabilita totul peste noapte. De asemenea, ei acuză administraţia locală, atât cea actuală, cât şi cea precedentă, de neimplicare. Reprezentanţii unităţii sanitare dau vina pentru situaţia din saloane pe vechimea unităţii sanitare şi pe lipsa investiţiilor majore în ultimii zeci de ani.
Saloanele cu pricina au fost construite şi inaugurate, potrivit istoricul spitalului prezentat pe pagina de internet a instituției, între anii 1932 şi 1942. Aşadar, vorbim de clădiri vechi de peste 75 de ani.
„În anul 1925 a început construirea actualei clădiri a spitalului de boli infecţioase (pavilionul vechi), cât şi a clădirilor anexe (actual centrală termică, spălătorie și farmacie a spitalului, precum și magaziile, beciurile etc.).
La 21.09.1932, pavilionul nou construit (actualmente — administrativ, ATI, Chirurgie toracică) a avut ca destinaţie internarea bolnavilor cu boli transmisibile, inclusiv TBC.
În anul 1942, anul dării în folosinţă a pavilionului nou construit pentru bolnavii cu TBC, spitalul epidemic a funcţionat cu 50 de paturi pentru boli infecţioase şi 20 de paturi pentru bolnavii cu tuberculoză.
În anul 1971 a început construcţia pavilionului nou de boli infecțioase (datorită nevoii extinderii spaţiului de spitalizare pentru cazurile de boli infecțioase) şi a fost dat în folosinţă la 01.07.1973. Între anii 1973 și 1975 s-au adus îmbunătăţiri pavilionului vechi, s-a introdus încălzirea centrală și instalaţia de apă caldă şi rece în fiecare salon, s-a făcut trecerea încălzirii pe gaz metan. Prin separarea unui salon cu 28 de paturi s-a creat spaţiul de funcţionare al unităţii de terapie intensivă, începând cu data de 09.04.1975, la secţia I-a, şi cu data de 01.02.1978, la secţia a II-a.
În anul 1986 ia ființă secția ATI și Chirurgie Toracică, care inițial își desfășoară activitatea în clădirea actualului Institut de Cardiologie, până în anul 1994, după care este mutată în clădirea veche, Boli Infecțioase.
În intervalul decembrie 1974–iunie 1976, s-a constituit pavilionul cu destinaţie de labortator clinic (clădire nouă Infecțioase), dat în folosinţă la 01.03.1977”, arată istoricul spitalului.
Medicii spun că în ultimii 40 de ani aici nu s-au făcut reabilitări majore. Pe vremea fostei administraţii a Timişoarei s-au accesat bani europeni pentru modernizarea ambulatoriului de specialitate. Iar în ultimiii 6 ani s-a reabilitat compartimentul de radiologie, unele cabinete, dar şi saloane. Insuficient însă!
Anul trecut, potrivit bugetului, Spitalul de Boli Infecţioase a primit, de la primărie, peste 16 milioane de lei. 5,7 milioane de lei au fost prevăzute pentru construirea unei staţii de epurare, a canalizării şi pentru unele lucrări rutiere din incinta spitalului, mai exact asfaltare, amenajare spaţii verzi şi locuri de parcare. Aceste lucrări sunt încă în desfăşurare. Cu 500.000 de lei a fost cumpărată şi o staţie de abur.
Cea mai importantă sumă de bani primită de la bugetul local este cea pentru dotări. Nu mai puţin de 10 milioane de lei au fost alocaţi pentru reabilitări saloane şi orice mai are nevoie spitalului. Şantierul de la TBC este în toi.
O fotografie face cât 1.000 de cuvinte
Scandalul a pornit după ce o fotografie a unui salon cu pacienţi a fost făcută publică. În imagine se vede clar că pereţii sunt scorojiţi şi chiar sparţi, cearceafurile sunt murdare, mobilierul este ruginit. Managerul unităţii sanitare cunoaşte şi recunoaşte situaţia, dar spune că, deşi totul e vechi, este… curăţenie.
„Referitor la afirmațiile postate de o aparținătoare pe rețelele de socializare și preluate în presă locală și centrală, întreaga echipă a spitalului își exprimă regretul pentru situația existentă. Spitalul se află într-un proces amplu de reabilitare și reamenajare, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara, și se depun eforturi pentru ca toate saloanele să fie dotate conform noilor nome UE, iar pacienții să beneficieze de condiții de cazare optime. Atenția noastră este îndreptată asupra pacienților, iar actul medical este prioritar. Momentan, lucrările de reabilitare și reamenajare nu au fost finalizate în toate saloanele. Aducem aminte că Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara este un spital de specialitate care, datorită specificului patologiei sale, are competența maximă și deservește toată zona de vest a țării, motiv pentru care toți pacienții sunt direcționați către noi. Din cauza numărului mare de pacienți cu care ne confruntăm în ultimul timp, suntem nevoiți să cazăm temporar pacienți și în saloanele din secțiile de pneumologie care încă nu au fost reabilitate”, a arătat conducerea Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara.
Primarul Timişoarei recunoaşte şi el cruda realitate, dar a ţinut să explice şi că o bună parte a spitalului este reabilitată şi că sunt şi condiţii decente în acea unitate.
„Din păcate, acele poze sunt actuale și prezentarea lor este legitimă. Ceea ce este, însă, incorect este că nu se spune că cea mai mare parte a Spitalului are deja altă față (…). Conducerea spitalului mi-a explicat că a fost nevoită să cazeze bolnavi în acele saloane groaznice — acesta este termenul pe care-l consider potrivit realității! —, neavând alternativă (saloanele în discuție sunt deja intrate în reabilitare, le-au fost schimbate ușile și geamurile și răzuiți pereții în vederea zugrăvirii”, a scris Robu pe Facebook.
Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeş” din Timișoara a primit mai multe amenzi, în valoare de 6.600 de lei, în urma controlului efectuat de Direcția de Sănătate Publică Timiș, după izbucnirea scandalului. Sancţiunea cea mai mare a fost aplicată pentru condiţiile improprii din saloanele de TBC.
„Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara a fost amendat cu suma de 5.000 de lei pentru condițiile din saloanele în care au fost pacienți internați. De asemenea, au mai fost amendați doi asistenți medicali: unul cu 1.000 de lei, pentru că a colectat deșeuri necorespunzător, iar altul cu 600 de lei, pentru că grupurile sanitare nu erau dotate cu materiale de igienă individuale pentru pacienți. Totodată, inspectorii au interzis alte internări în saloanele cu probleme. Rezultatele controlului vor fi trimise Ministerului Sănătății”, a afirmat purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Dana Şpac.