În Balcani dar și la noi în țară, în zona de vestică și sud vestică, se păstrează cu strășnicie un vechi obicei de a prăznui o zi importantă pentru comunitățile sârbe. La final de ianuarie pe data de 27 se marchează ziua de Sfântului Sava.
Uniunea Sârbilor din România (U.S.R.) organizează în fiecare an, la sfârșitul lunii ianuarie, acțiunea culturală ,,Svetosavska akademija” (,,Sărbătorirea zilei Sfântului Sava”) în scopul promovării obiceiurilor culturale tradiționale și conservarea valorilor spirituale ale minorității sârbe.
Sfântul Sava, părintele spiriual al sârbilor, este sărbătorit de către credincioșii ortodocși în data de 27 ianuarie. În cultura sârbă și viața duhovnicească ocupă un loc aparte, fiind considerat unul dintre cele mai importante figuri ale istoriei sârbe, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, dedicându-și viața în slujba Ortodoxiei, protecției poporului sârb și limbii materne, astăzi, în memoria colectivă este amintit ca fiind protectorul școlilor.
Sfântul Sava, pe numele său laic Rastko Nemanici (Растко Немањић), a fost un prinț sârb din Casa Regală Nemanici (Немањић), încă de tânăr a renunțat la tot ce îi putea aduce viața regală și s-a călugărit pe Muntele Athos. A fost înfăptuitorul Bisericii Ortodoxe Sârbe independente, a ctitorit mai multe mănăstiri, a redactat prima constituție din Serbia și a avut o puternică influență a supra literaturii sârbe medievale.
În acest an, la Timișoara, evenimentul cultural dedicat Sf. Sava s-a desfășurat cu o zi înainte. Ca de obicei evenimentul a avut loc în sala de spectacole a Operei Naționale Române din Timișoara.
Spectacolul cultural a cuprins concertul Corului mixt al Catedralei Episcopiei Sârbe din Timișoara, un program de recitări organizat de Studioul de Teatru sârbesc ,,Talija” și un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Național de dansuri tradiționale al Republicii Serbia, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de către exarhul mănăstirilor Ortodoxe Sârbe de Timișoara, egumenul Iustin.
Fiind unul din cei ce a dat o mare importanță școlilor și științei de carte Sfântul Sava a fost sărbătorit și de către elevii Liceului Teoretic „Dositei Obradovici” din Timișoara după o tradiție destul de veche.
Spectacole culturale dedicate Sf. Sava au fost organizate în mai multe localități ale comunității locuite de minoritatea sârbă: Reșița, Arad, Sânnicolau Mare și Moldova Veche. Alături de sârbi, la evenimente au participat toți cei care iubesc tradiția și folclorul sârbesc, astfel aducând un plus de valoare caracterului intercultural al Banatului.
Datele de 27 ianuarie și cea de 24 ianuarie fiind apropiate este important de menționat legătura dintre sfântul cărturar din balcani și Domnitorul Cuza.
Colegiul Național „Sfântul Sava” este una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ din București. Este descendentul direct al Colegiului Sfântul Sava, divizat în 1864 de către domnitorul Cuza în cea ce azi este Universitatea din București și actualul colegiu.
A fost fondat în 1694 din dorința stolnicului Constantin Cantacuzino și cu aprobarea și finanțarea domnitorului Constantin Brâncoveanu. A purtat inițial numele de Academia Domnească de la (mănăstirea) Sfântul Sava, azi Universitatea din București. Inițial se preda doar în limba greacă iar din 1818 Gheorghe Lazăr a introdus și limba română. Aici s-a înființat prima bibliotecă națională, în anul 1836 . În perioada socialistă colegiul a purtat numele istoricului și revoluționarului Nicolae Bălcescu, el însuși fost elev al colegiului.
Astfel monahul cărturar Sava a influențat școala și din România, nu doar cea din Balcani.
La noi, în Banat, mănăstirea sârbă de la Baziaș poată numele de Sava și potrivit legendelor ar fi fost ctitorită chiar de sfântul ce a fost primul arhiepiscop al sârbilor și care s-ar fi oprit acolo din cauza unei furtuni dezlănţuite pe Dunăre, cam pe la anul 1225. Dar, mult mai probabil lăcaşul a fost ctitorit în secolele XIV-XV de către despotul Iovan Brancovici.
