Doar 29 deportaţi sau persoane care s-au născut în fosta URSS mai trăiesc în Caraş-Severin, a declarat joi, cu prilejul comemorării etnicilor germani deportaţi de pe teritoriul României în lagărele de muncă, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla.
„Ne întâlnim, în fiecare an, la Monumentul Deportaţilor din Parcul Cărăşana, pentru a comemora victimele deportării etnicilor germani din România, pe atunci teritoriul Uniunii Sovietice. Cei mai mulţi etnici germani din Banatul Montan au fost deportaţi până în Munţii Ural. Astăzi, mai trăiesc în Caraş-Severin doar 29 de deportaţi sau născuţi în acea perioadă chiar acolo, departe de casă, 19 fiind din Reşiţa. Unii dintre ei nu mai sunt transportabili, fiind bolnavi şi bătrâni. La manifestări au participat, în acest an, şi delegaţii din Hunedoara şi Timiş”, a declarat Erwin Josef Ţigla.
În urmă cu 73 de ani, bărbaţi între 17 şi 45 de ani şi femei între 18 şi 30 de ani, apţi de muncă, de pe întreg teritoriul României, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, pe teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural).
„Ambii mei părinţi au fost deportaţi în fosta URSS, fiind luaţi când au împlinit 18 ani, fără să fi desfăşurat nicio activitate politică. Au stat în Rusia până la sfârşitul lunii octombrie 1949. Acolo s-au şi cunoscut. Mama mea nu povestea decât foarte puţin din ceea ce au trăit acolo, dar mi-a spus că a lucrat la o mină orizontală, una dintre cele mai dificile munci de pe glob. Trebuia să se târască pe burtă şi să dea cărbunele de la unul la altul, ceea ce, la vârsta aceea fragedă, era deja o traumă. A reuşit să supravieţuiască, deşi ajunsese la 35 kg. Tatăl meu, în schimb, era o altă fire, mult mai optimistă”, a afirmat Renate Mioc, fostă profesoară de istorie.
Ultimii deportaţi s-au întors acasă abia la sfârşit lui decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic. Majoritatea au spus că cel mai greu le-a fost să se adapteze climei de acolo.
Forumul Democratic al Germanilor din Caraş-Severin a început manifestările dedicate acestui subiect încă de miercuri, când prof. dr. Smaranda Vultur şi-a prezentat cartea cu interviuri luate foştilor deportaţi în Bărăgan şi în fosta Uniune Sovietică.
