În vara anului 1885, ziarele din Hawaii anunţau sosirea în capitala Regatului a renumitului Pavel Petrović. Artistul de 67 de ani urma să devină pictorul Casei Regale din arhipelagul cu climă tropicală şi plaje exotice. Dacă în vestul Europei puţini auziseră de îndepărtatele insule din centrul Pacificului, nu e greu să ne imaginăm că pe uliţele copilăriei lui Petrović, din cartierul timişorean Fabric, lumea era complet străină de tărâmul de vis aflat la peste 12 mii de kilometri depărtare de Timişoara, notează mercytimisoara.com.

A fost nevoie de 100 de ani şi de cercetări pe nu mai puţin de patru continente pentru ca aventurile pictorului timişorean Pavel Petrović, ajuns tocmai în Hawaii, să fie desluşite. De altfel, pentru familia din Timişoara, artistul era dispărut încă din 1858.

Pavel Petrović s-a născut la Timişoara, în 1818, şi era unul dintre fiii pictorului Sava Petrović. A fost iniţiat în pictură de tatăl său, iar la 16 ani a plecat să studieze la Academia de Artă din Viena. Întors acasă, după un an, s-a căsătorit şi s-a stabilit la Modoş, unde îşi întreţinea soţia şi cei doi copii pictând icoane şi portrete. Nu se ştie dacă a fost nevoia de venit sau spiritul de aventură motivul pentru care Petrović a decis să părăsească Banatul. Cert e că în 1844 el şi-a lăsat în urmă familia şi a plecat în lume.

Călătoria în jurul lumii

În următorii zece ani, documentele şi publicaţiile vremii îl amintesc pe Pavel Petrović locuind şi pictând în Londra, Mumbai, Hong Kong, San Francisco şi Valparaiso. Se stabileşte pentru o perioada mai lungă în Peru, la Lima. Aici intră în contact cu personaje importante ale epocii şi îi face un portret Carolinei Gutiérrez de la Fuente, fiica generalului Antonio Gutiérrez de la Fuente,luptător pentru independenţă şi mai târziu preşedinte de stat şi primar al Limei.

În 1856, timişoreanul Pavel Petrović ajunge în New York , unde execută portrete pentru cele mai înstărite familii de pe Fifth Avenue. Câţiva ani mai târziu, tot la New York, pictorul de 52 de ani o cunoaşte pe mult mai tânăra Elizabeth, de 17 ani, cu care se căsătoreşte. Elizabeth îl însoţeşte la San Francisco, în 1874, apoi la Los Angeles, unde Pavel Petrović, numit de presă Pablo, pictează portrete aflate astăzi în patrimoniul muzeelor americane.

Acuzat de crimă în Australia

Pictorul bănăţean ajunsese atât de renumit printre americani, încât plecarea sa în Australia, pe 26 martie 1879, a fost anunţată în ziar. La Sydney şi Melbourne Pavel Petrović a pictat figuri importante ale Bisericii şi Masoneriei. Se afla încă la Melbourne când o veste şocantă a ajuns în presă: Elizabeth şi-a pierdut viaţa în împrejurări suspecte. În America s-a scris chiar că Pavel Petrović şi-a omorât soţia infidelă, într-un acces de gelozie. Pentru unii istorici, pictorul bănăţean a sfârşit spânzurat pentru crimă în ţara de la Antipozi, în prima parte a anului 1881.

Şi totuşi, în noiembrie 1881, Petrović se bucura de o extraordinară reputaţie la New York, unde documente oficiale arată că deţinea un studio în Washington Square. De aici, cu o scurtă escală profesională la Cincinnati, timişoreanul a ajuns în 1885 la Honolulu (foto, Palatul Regal în 1880), capitala însoritului Regat Hawaian. În insula din centrul Pacificului artistul a pictat cu mare succes portretele familiei regale, între care cel al prinţesei Poomaikelani. Tot Pavel Petrović a semnat şi portretul lui Alexander J. Cartwright, new yorkez la origine, recunoscut azi ca inventator al basebalului.

Trimis în India de către regele din Hawaii, să picteze portrete ale capetelor regale şi ale înalţilor oficiali din Calcutta, Pavel Petrović s-a îmbolnăvit grav. Nu a mai ajuns acasă şi şi-a dat ultima suflare la Roma, în 1887, unde a fost înmormântat.

Poate nu întâmplător blestemul bolii a lovit tocmai în India. Despre Petrović s-a scris că a fost cel care a dezvăluit coroanei britanice unde era ascuns Koh-i-Noor, cel mai faimos diamant din lume. S-a întâmplat în timpul călătoriei în Lahore, din 1846, când pictorul a fost tocmit pentru a-i face un portret tânărului Maharaj al Punjab-ului, Duleep Singh, moştenitorul de drept al diamantului. Koh-i-Noor este astăzi montat pe Coroana Regală a Marii Britanii şi, dacă e să credem zvonurile tipărite în presa de peste ocean de la 1800, acest lucru i se datorează şi pictorului Pavel Petrović, născut în Timişoara.

Sursa: Unknown peregrinations of Paul Petrovits, Miodrag Marković (Academia.edu)