Potrivit unui studiu, „nota de plată” în urma prăbuşirii spaţiului Schengen ar, în următorii zece ani, uriaşă: până la 1.400 miliarde de euro. Fiecare din actorii europeni ar fi lovit puternic la buzunar – Franţa şi Germania, în primul rând!

Conform celui mai prost scenariu, în care reintroducerea controalelor la graniţele interne ale UE ar urca preţurile importurilor cu 3%, costurile Franţei ar fi de până la 244 de miliarde de euro, iar Germania ar putea fi „lovită” cu un minus de 235 de miliarde de euro în perioada 2016-2025, potrivit unui studiu publicat luni de Fundaţia Bertelsmann, la care face referire www.news.ro.

„În cazul în care controalele la graniţe vor fi reintroduse în Europa, creşterea economică deja lentă va fi supusă unor presiuni suplimentare”, consideră Aart De Geus, preşedintele Bertelsmann.

Prăbuşirea Schengen ar majora şi costurile suportate de ţările din afara regiunii respective, cu un nivel combinat pentru SUA şi China estimat la 91-280 miliarde de euro, în următorii 10 ani.

Spaţiul Schengen a fost stabilit în urmă cu 30 de ani, iar în prezent reuneşte 26 de state membre, dintre care 22 fac parte din UE.

Sistemul circulaţiei fără paşapoarte este supus unor presiuni uriaşe în ultimele şase luni, din cauza fluxului masiv de migranţi care intră în Europa, în special din Orientul Mijlociu şi Africa.

Pentru a asigura un control al celor care pătrund pe teritoriul lor, multe ţări din cadrul Schengen au reintrodus controalele la graniţe în ultimele luni, provocând temeri că întregul sistem s-ar putea prăbuşi.

Pe fondul îngrijorărilor, ministrul german de Interne Thomas de Maiziere a declarat duminică, la postul public de televiziune ARD, că statele din UE trebuie să stabilească o abordare comună, în următoarele două săptămâni, pentru a evita prăbuşirea Schengen.