Leafa de peste 7.000 de euro pe lună, dar și alte beneficii nu i-au motivat pe unii politicienii români să fie activi în Parlamentul European, unde munca lor e mai degrabă simbolică, față de cea a colegilor din propriile partide sau familii politice europene.

Concret, un membru al Parlamentului European are din start o indemnizație netă lunară de 7.853 de euro, pe lângă diurna zilnică de 350 de euro, în perioada de activitate parlamentară. Cu toate acestea, sumele generoase nu i-au mobilizat la muncă pe unii euroaleși români în legislatura 2019-2024, totuși, statul degeaba pe bani mulți i-a motivat să-și mai dorească un mandat.

Manda a devenit celebru la nivel internațional Una din cele mai discrete activități din Parlamentul European o are Claudiu Manda. Fostul deputat PSD a intrat în atenția publică după ce într-o analiză a Politico era unul din chiulangii forului european, fiind absent la 43% dintre sesiunile de vot.

În schimb, pe portalul AssistEU, care monitorizează activitatea tuturor eurodeputaților, Manda a avut o prezență de 74,13%, însă participarea efectivă la vot a fost de 68,5%, mult sub colegii săi.

O parte din activitatea lui Claudiu Manda în Parlamentul European. FOTO: Captură Assist.EU

Manda nu excelează nici la alte capitole. Din datele de pe site-ul Parlamentului European (care însă are probleme cu actualizarea), dar care pot fi coroborate cu datele AssistEu, social-democratul are doar două rapoarte duse până la capăt în calitate de raportor (însă doar pentru numirea unor persoane în funcția de membru al Curții de Conturi, nu pentru vreo propunere cu caracter legislativ sau bugetar).

În schimb, potrivit datelor PE, Manda are 53 de rapoarte în calitate de raportor alternativ (adică desemnat de grupul politic să-l supervizeze pe responsabilul principal), pentru patru propuneri de rezoluție a fost cosemnatar și a adresat trei întrebări instituțiilor europene.

Manda nu a avut nicio intervenție la dezbaterile din plen și nici nu a cerut să explice vreun vot al său, ceea ce-l face unul dintre euroaleșii „scumpi la vorbă”.

Benea, luat și el în colimator de Politico

Un alt politician de la PSD despre care a scris Politico a fost Dragoș Benea, fost șef al CJ Bacău. Benea ocupă locul secund al categoriei politicienilor „invizibili”, după germanul Nico Semsrott.

„Social-democratul român Adrian-Dragoș Benea împărtășește dezgustul lui Semsrott față de elaborarea de legi (nu a lucrat la niciuna) și de a depune întrebări scrise (două), dar și-a pus numele pe aproximativ 140 de amendamente, inclusiv pe unul pe care l-a depus el însuși”, este prezentarea din Politico.

Nici Dragoș Benea nu a excelat în cei cinci ani de mandat.

FOTO: Captură AssistEU

Potrivit datelor portalului AssistEU, Benea are o prezență de 84,44%, iar participarea la vot de 82,65%, câte patru propuneri de rezoluție și întrebări orale, două contribuții la dezbaterile din plen, dar niciun raport al său sau în calitate de raportor din umbră. Doar două intervenții la dezbaterile din plen a avut Dragoș Benea.

Codașul liberalilor Și în rândul PNL sunt persoane care uneori au făcut mai mult act de prezență în Parlamentul European.

Mircea Hava, aflat pe un loc eligibil pe lista comună PSD-PNL pentru alegerile din 9 iunie, a avut o prezență de 97,33%, iar o participare la sesiunile de vot de 93,8%. În schimb, liberalul nu prea a făcut mare lucru.

Deși cu o prezență bună, Hava a fost discret. FOTO: Captură AssistEU

Hava are zero rapoarte unde ar fi trebuit să fie principal responsabil și doar un raport unde a fost implicat din umbră, precum și patru avize în calitate de raportor alternativ.

A semnat 20 de propuneri de rezoluție, a adresat patru întrebări orale (Comisiei Europene, Consiliului sau Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă) și a luat cuvântul de patru ori, în cinci ani, la dezbaterile din plen.

Bun de gură, dar deficitar la prezență Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL și lider al delegației PPE din Parlamentul European, a fost, la rândul său, prezentat ca unul dintre chiulangiii din Parlamentul European, fiind absent la 32,8%, conform Politico. În schimb, pe datele portalului AssistEU, consultate de Libertatea, Rareș Bogdan are o prezență de 88,66% la sesiunile de vot, dar o participare de 77,96%.

Cu un singur raport ca raportor principal și încă unul ca raportor alternativ, liberalul a mai semnat 87 de propuneri de rezoluție, a adresat 57 de întrebări, dar a avut nu mai puțin de 36 de intervenții în dezbaterile din PE. Mai mult, de 340 de ori în cinci ani a explicat date în forul legislativ european.

Mihai Tudose deschide lista PSD-PNL, după ce în mandatul 2019-2024 nu a fost deloc printre fruntași

Deschiderea de listă a alianței PSD-PNL pentru alegerile din 9 iunie, social-democratul Mihai Tudose are o prezență de 91,42%, dar o participare efectivă la vot de 86.44%.

Doar cu trei rapoarte ca raportor alternativ, trei avize ca raportor din umbră, patru propuneri de rezoluție semnate și 45 de întrebări la care a cerut răspuns strict, Tudose a mai bifat de 35 de intervenții la dezbaterile din plen și 119 de explicări ale voturilor sale.

Fruntașii Coaliției Siegfried Mureșan este eurodeputatul din Coaliție care a reușit să-și treacă cele mai multe rapoarte (unde el a fost principal responsabil), 10 la număr (potrivit portalului AssistEU), printre ele fiind și bugetul UE pe 2024.

Liberalul a mai avut trei avize în calitate de raportor pentru aviz, 47 de propuneri pentru rezoluție și 149 de intervenții la dezbaterile din plen.

La PSD, eurodeputatul Victor Negrescu a bifat cinci rapoarte ca raportor, 23 ca raportor alternativ, cinci avize ca raportor pentru aviz, 14 avize ca raportor alternativ, șapte propuneri de rezoluție, 168 de intervenții în plen și 1.186 de explicări ale votului. De asemenea a depus 84 de întrebări pentru răspuns scris. Negrescu este principalul responsabil din PE pentru bugetul UE pe 2025.

Situația din Opoziție

Din rândul Alianței Dreapta Unită, din actuala garnitură candidează Eugen Tomac (PMP) și Vlad Botoș (USR). Eugen Tomac a avut o prezență de 94,16% și o participare la vot de 90,39%, fiind activ mai ales la luările de cuvânt. Tomac a avut 246 de intervenții în dezbaterile plenare și 92 de explicări ale votului. În schimb, liderul PMP nu are niciun raport în calitate de raportor și niciun aviz în calitate de raportor pentru aviz. Tomac a semnat, alături de colegi din PE, 107 propuneri de rezoluție și a inițiat o propunere de rezoluție.

Pe de altă parte, Vlad Botoș are o prezență și de 98,96% și o participare la vot de 97,05%, conform AssistEU. Cu un singur raport în calitate de raportor principal și cu opt în calitate de raportor alternativ, Botoș mai are și patru de raportor pentru aviz și zece unde a fost raportor alternativ pentru aviz.

Botoș a avut 166 de intervenții la dezbaterile din plen, 27 de propuneri de pentru rezoluții și 15 întrebări unde a cerut răspuns scris.

Sursa: https://www.libertatea.ro/