În fiecare an, „Ziua Mondială a Libertăţii Presei/ World Press Freedom Day” este sărbătorită în toată lumea, ca urmare a unei iniţiative, venită, în cadrul Conferinţei Generală UNESCO din 1991, când, Adunarea Generală a ONU a declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei la 23 decembrie 1993.
Iniţiativa declarării zilei de 3 mai Ziua Mondială a Libertăţii Presei a plecat de la o recomandare adoptată în cadrul Conferinţei Generale UNESCO din 1991, privind promovarea libertăţii presei în lume. Rezoluţia din 1991 a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice. Data de 3 mai comemorează Declaraţia de la Windhoek, adoptată la 3 mai 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, organizat de UNESCO şi ONU la Windhoek, Namibia.
În România, „situaţia instituţiilor de media s-a deteriorat, fiind degradată şi condiţia jurnalistului, iar libertatea de exprimare este în pericol din cauza intervenţiei politicului în acest domeniu vital pentru democraţie”, constată Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind din România Conform Raportului Media Pluralism Monitor (MPM) cu rezultatele privind cercetarea de monitorizare a pluralismului în media, realizată în 2015 pentru 19 state europene, printre care şi România.
Potrivit acestui raport, pluralismul presei din România, este afectat de: politizarea controlului asupra canalelor media, standardele şi protecţia jurnalismului ca profesie , independenţa guvernării şi finanţării mass-media publice. Atât în România, cât şi în restul Europei, pluralismul presei este în pericol, arată studiul Media Pluralism Monitor 2015. Deasemenea, conform cercetării derulate de Centre for Media Pluralism and Media Freedom (CMPF), European University Institute (EUI) şi finanţate de Comisia Europeană (acţiuni pentru sprijinirea Libertăţii şi Pluralismului media), România este singura ţară cu semnale de alarmă la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de bază pentru o presă funcţională.
Raportul MPM mai arată, că, au existat în ultimii ani cazuri de încălcare a libertăţii de exprimare, atât on-line cât şi offline, în România şi în alte ţări, printre care Lituania, Polonia sau Slovenia, dar, mai îngrijorătoare este situaţia privind siguranţa fizică şi digitală a jurnaliştilor în România şi în alte patru ţări: Croaţia, Letonia, Lituania şi Suedia, unde au avut loc în ultimii ani ameninţări frecvente şi chiar unele atacuri fizice sau digitale la adresa jurnaliştilor. Presa trebuie să se ferească de o politizare excesivă, care, o poate transforma într-un instrument de propagandă.
La mulţi ani!
foto – publisind.ro