Dorm pe cartoane, iar păturile ţin loc de ziduri. E drama a 10.000 de refugiaţi blocaţi în Serbia, care au străbut mii de kilometri pe jos pentru a fugi de război, dar se lovesc acum de indiferenţa europenilor.
Belgrad, Serbia. Gara Centrală. E kilometrul zero al unui război invizibil. Sunt poliţişti şi militari in fiecare colţ de stradă. Localnicii împart mai nou oraşul cu 10.000 de refugiaţi.
Lider al micuţei comunităţi e Ataş. În Siria era doctor. În Serbia se prezintă drept călător.
La ora prânzului, parcurile şi parcările se golesc brusc. Pare că are loc un nou exod.
Fals e informaţia că Ungaria ar dărâma gardul. Dar astfel de legende apar des în parc şi se răspândesc repede. Le alimenteaza speranţa că Europei îi pasă. Luna le este martor de câte ori au visat că vor trece graniţa cu România şi Ungaria fără probleme.
Aceeaşi lună e martoră şi la dorinţele poliţiştilor de frontieră români, care îşi doresc ca măcar în noaptea asta să nu prindă migranţi. Doar pentru unii însă visul poate să devină realitate.
Sursa: www.realitatea.net