# 1 septembrie – începutul anului bisericesc. Spre deosebire de anul civil, care începe pe 1 ianuarie, anul bisericesc începe pe 1 septembrie. Potrivit tradiției, moștenită din Legea Veche, în această zi s-a început creația lumii și tot în această zi și-ar fi început Mântuitorul activitatea publică.
# Dumnezeu nu spune când a fost creat omul, dar conform credinței ebraice se crede că are cel puţin 41.000 de ani. De la alungarea din Eden şi formarea civilizaţiei umane organizate cu clase sociale până prezent, aceeași credință vorbește de 16.600 de ani.
# Pe de altă parte, primele oraşe complexe au fost construite, nu mai devreme de 3000 î.e.n., pe malurile râurilor, în Egipt, Mesopotamia, India şi China.
# Calendarul evreiesc socotește 7 octombrie 3761, Anno Domini, când se estimează a fi fost creat primul om, Adam, de către Dumnezeu. Astfel, 2016 – 2017 înseamnă anul 5777 în calendarul ebraic. Calendarul ebraic începe toamna, o lună a calendarului gregorian cuprinzând jumătate dintr-o lună ebraică şi jumătate din cealaltă.
# Dionysius Exiguus (născut în cca 470, în Sciția Minor, Dobrogea de astăzi) este cel care a fixat „cronologia erei creștine”, luând pentru prima oară ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, anul nașterii lui Isus Hristos și a fixat-o în anul 754 sau 753 de la întemeierea Romei. Această cronologie a fost adoptată încă din secolul al VII-lea în Italia, din secolul al VIII-lea în Anglia, în cel următor în Franța, apoi, cu timpul, în toate țările lumii. Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că Dionysius Exiguus (Dionisie cel Smerit) a greșit când a calculat calendarul și că Isus Hristos s-a născut de fapt cu câțiva ani înaintea datei de referință folosite în prezent, cel mai probabil între 6 – 4 î.e.n.
# Alți oameni de știință, creștini la rândul lor, au calculat data creării lumii, Anno Mundi, în 5509 î.e.n., utilizat, uneori, și în calendare ale bisericilor ortodoxe.
# Chronikonul lui Eusebius de Cezareea, o cronică cu o listă cronologică de evenimente datate de la Crearea lumii și până în anul 303, a ales anul 5199.
# Specialistii susțin, în general, că originea erei Maya se află la 11 august 3114 î.e.n.
# Trezirea Buddha Gautama, ultimul Buddha, s-a consemnat în anul 543 î.e.n, care înseamnă astfel Anul 1 al calendarului budist.
# Hijra, plecarea lui Mahomed la Medina, marchează începutul calendarului musulman și a avut loc la 16 iulie 622, conform calendarului iulian.
# Ab Urbe condita este o expresie latină care înseamnă de la fondarea Cetății, adică a Romei. Era folosită de istoricii antici romani pentru a data evenimente, prin referire la data legendară a fondării Romei de către Romulus. Se consideră că anul 1, începutul erei creștine, este 21 aprilie 753 a.U.c.
# Calendarul iulian, dezvoltat de astronomul Sosigene din Alexandria, la ordinul lui Iulius Caesar, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 45 î.e.n.(709 ab urbe condita).
# Calendarul gregorian este varianta de calendar cu cea mai mare răspândire. O modificare a calendarului iulian a fost propusă pentru prima oară de doctorul și astronomul napolitan Aloysius Lilius și a fost decretată de papa Grigore al XIII-lea la 24 februarie 1582.
# James Ussher, prelat anglican născut în 1580 în Dublin, a dezvoltat o cronologie care începe cu creația lumii, conform cu Geneza, și a estimat la 4004 î.e.n. ca dată aleasă pentru începerea erei masonice.
# Egipt: Era alexandrină – definită, în secolul V, de călugării Panodoros și Annianus – a situat creația lui Adam la 25 martie 5493 î.e.n.
# Era bizantină (Etos Kosmou) plasează creația lui Adam la 1 septembrie 5509 î.e.n. și a fost folosit între anii 691 și 1728 de către patriarhatul ecumenic de la Constantinopol, între 988 și 1453 în imperiul bizantin și între 988 și 1700 în Rusia.
# Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Până atunci, Crăciunul avea rolul începutului de an nou, în timp ce la multe popoare antice din emisfera nordică, anul începea la 1 martie.
# Potrivit vechiului calendar folosit în spaţiul românesc până în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început al anului, în Imperiul bizantin, cu începere din secolul al V-lea. Țările Române au fost ultimele state europene care au renunţat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Valahia) şi 1765 (Moldova).
