Procurorul general interimar Bogdan Licu a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție dosarul Revoluției, pentru a fi reanalizat, după ce, anul trecut, anchetatorii l-au clasat!
Cererea lui Bogdan Licu adresată instanței supreme vine după ce președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, a făcut o nouă plângere împotriva soluției de clasare a dosarului. Dacă plângerea depusă de Mărieș va fi admisă, atunci dosarul va fi redeschis, arată Agerpres.
De notat că Asociația 21 Decembrie 1989, prin preşedintele acestuia, Teodor Mărieș, a cerut preşedintelui României, şefilor celor două camere ale Parlamentului, dar şi parlamentarilor:
„În virtutea prerogativelor constituționale, vă solicităm să vă implicați potrivit rolului fiecărei instituții pentru deblocarea situației la care s-a ajuns în ceea ce privește nesoluționarea justă a dosarului Revoluției, în care cercetările au fost închise printr-o rușinoasă Ordonanță de clasare data de procurori militari incompatibili”.
Faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989 au făcut, iniţial, obiectul a 4.544 de dosare penale. Astfel:
– în 1244 dosare, cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar Bucureşti;
– în 17 dosare, cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar Iaşi;
– în 317 dosare, cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar Cluj;
– în 169 dosare, cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar Timişoara;
– în 233 dosare, cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel
– în 2564 dosare, cercetarea a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.
Pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2.172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în funcţie de zonele în care au avut loc evenimentele. De asemenea, în alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile.
O parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare.
În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare (Direcţia Procuraturilor Militare) şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de inculpaţi, din care:
– 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI)
– 114 ofiţeri ( 32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI)
– 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI)
– 36 militari în termen
– 87 civili.
„Dacă până la momentul în care fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu a părăsit sediul C.C. al P.C.R., forţele de ordine au acţionat, în baza ordinelor şi măsurilor dispuse de factorii politici şi militari, împotriva manifestanţilor care demonstrau pentru înlăturarea regimului comunist, libertate şi democraţie, după acest moment, în condiţiile în care euforia generală privind victoria revoluţiei a fost urmată în scurt timp de o stare de teamă privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea ţării, cu ajutorul unor forţe fidele, nu a mai existat o acţiune a organelor statului împotriva manifestanţilor, ci o acţiune comună îndreptată, conform percepţiei create, împotriva unor elemente contrarevoluţionare, care acţionau împotriva voinţei întregii populaţii.
În acest context, pe fondul lipsei de cooperare şi coordonare, iniţiativele unor militari şi civili de a pătrunde în anumite imobile ori de a verifica acoperişurile unor clădiri, fără încunoştinţarea celorlalte forţe aflate în zonă, au creat derută şi reprezentări greşite, cu consecinţa deschiderii focului concentrat şi producerii a numeroase victime. De asemenea, starea de oboseală şi stres acumulată a afectat aprecierea lucidă şi obiectivă a realităţii înconjurătoare, existând situaţii în care dispozitive militare, mixte, ori civile au deschis, cu uşurinţă, focul asupra unor imobile, inclusiv asupra unor autoturisme aflate în deplasare care nu au oprit la filtrele organizate, în condiţiile existenţei doar a unor bănuieli neverificate că s-ar fi efectuat focuri de armă din direcţia imobilelor sau autoturismelor respective. Pe fondul aceleaşi stări de oboseală şi stres, au existat şi situaţii în care s-au executat focuri de armă între militari din incinta aceleiaşi unităţi sau între unităţi militare”, se arată într-un document al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la 709 persoane decedate, 1.855 persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reţinute.
Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. În unele situaţii decesul s-a datorat manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor.
De asemenea, nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împuşcare, existând situaţii în care decesul s-a datorat altor cauze: agresiune, incendiere, accident rutier, accident aviatic. În unele situaţii, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracţiunilor de omor au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situaţii în care decesul a fost urmare unui act suicidal ori manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice.
Prin Ordonanţa din 14.10.2015 s-a dispus:
– clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare.
– clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există;
– clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ucidere din culpă, reţinându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală;
– clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de lovire sau alte violenţe şi instigare la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, reţinându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale;
– clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală şi instigare la infracţiunea de vătămare corporală, reţinându-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale;
– clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi instigare la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi existenţa unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea;
– clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de furt şi distrugere, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale;
– clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ultraj, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale;
– clasare cauzei sub aspectul infracţiunii de purtare abuzivă şi instigare la infracţiunea de purtare abuzivă, reţinându-se că a intervenit amnistia.
Foto: http://www.memorialulrevolutiei.ro/